Principalele modificări legislative ce impactează domeniul insolvenței

O parte dintre modificările recent aduse Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în urma adoptării Legii nr. 113/2020, păstrează câteva dintre măsurile cu caracter temporar (valabile doar pe perioada stării de alertă) cuprinse în Legea nr. 55/2020 (cunoscută ca „Legea privind starea de alertă”), al căror scop a vizat sprijinirea companiilor a căror activitate a fost afectată de pandemia COVID-19.

Cererea de deschidere a procedurii insolvenței

Spre exemplu, obligația legală a debitorului de a introduce cererea de deschidere a procedurii insolvenței în termen de 30 de zile, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru declararea propriei insolvențe, a fost suspendată pe perioada stării de alertă instituită în România în contextul pandemiei de COVID-19.

Așadar, potrivit acestor măsuri cu caracter temporar, deschiderea procedurii insolvenței devine o opțiune aflată la îndemâna debitorului și nu o obligație legală a acestuia, termenul legal de 30 de zile începând să curgă de la data încetării stării de alertă, nemaifiind incidente sancțiunile aplicate pentru nedeclararea insolvenței la timp cum ar fi cea prevăzută de art. 240 alin. (1) Codul penal: Bancruta simplă – „Neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, într-un termen care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariția stării de insolvență, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

Extinderea perioadei de observație

Pe de altă parte debitorii aflați în perioada de observație la data intrării în vigoare a legii vor beneficia de o extindere de drept, cu trei luni, a acesteia, precum și a termenului în care poate fi propus un plan de reorganizare (chiar atunci când acest termen a început deja să curgă).

Măsuri de protecție aplicabile procedurilor de preinsolvență/insolvență

Alte măsuri concrete de protecție aplicabile procedurilor de preinsolvență/insolvență, ce au fost afectate de măsurile de limitare a efectelor negative ale răspândirii COVID-19, adoptate tot prin Legea nr. 55/2020 (privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19), au fost:

– Dacă a fost depus un plan de reorganizare, însă perspectivele de redresare ale societății s-au modificat ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19, s-a reglementat posibilitatea depunerii unui plan de reorganizare modificat, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, cu condiția notificării intenției de modificare către creditori, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii.

– Pentru debitorul aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a legii, durata executării planului de reorganizare se prelungește cu două luni. De asemenea, executarea planului poate fi suspendată pentru un termen de maxim două luni, la cererea debitorului aflat în reorganizare judiciară care și-a întrerupt total activitatea ca efect al măsurilor adoptate de autorități pentru prevenirea răspândirii pandemiei COVID-19.

Aceste măsuri au fost dispuse tocmai pentru a acorda un sprijin sistemului economic românesc, încurajând societățile să găsească soluțiile adecvate provocărilor pe care această perioadă de tranziție le aduce.

În ceea ce privește Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, aceasta a intrat în vigoare începând cu data de 11 iulie 2020 și aduce o serie de modificări importante Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, iar mai jos vom arăta care sunt acestea și cum vor impacta procedurile în curs, dar și cele ce urmează să se înregistreze:

Modificarea valorii-prag a creanței pentru deschiderea procedurii insolvenței

Principala modificare vizează valoarea-prag a creanței pentru deschiderea procedurii insolvenței, respectiv 50.000 lei valabilă atât pentru debitorul care vrea să-și declare insolvența, cât și pentru creditorul care formulează o cerere de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitorului său, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăților, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale. Până la această modificare, valoarea prag era de 40.000 de lei.

Valoarea creanțelor salariaților, care poate justifica deschiderea procedurii de insolvență, rămâne neschimbată, respectiv echivalentul a 6 salarii medii brute.

Eliminarea procentului minim al creanțelor fiscale raportat la totalul creanțelor debitorului

Potrivit noilor reglementări, în cazul cererilor de deschidere a procedurii de insolvență introduse de către debitori, nu mai trebuie îndeplinită condiția suplimentară ce prevedea că valoarea creanțelor bugetare trebuia să fie mai mică de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului.

Un debitor poate formula cererea de deschidere a procedurii insolvenței chiar dacă creanțele fiscale depășesc 50% din valoarea totală a creanțelor înregistrate de acesta. Astfel, eu fost eliminate prevederile anterioare potrivit cărora pentru deschiderea procedurii de către debitor, procentul creanțelor fiscale trebuia să fie mai mic de 50% din valoarea totală a creanțelor declarate.

Această modificare îl protejează pe debitor, care are obligația legală de a introduce cererea de deschidere a procedurii insolvenței, în termen de 30 de zile, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru declararea propriei insolvențe (obligație suspendată pe perioada stării de alertă instituite în România în contextul pandemiei de COVID-19).

Se introduce posibilitatea recuzării pentru specialiștii desemnați în procedura insolvenței (evaluatori, experți etc.)

În considerarea noilor dispoziții se introduce posibilitatea expresă a recuzării unui avocat, contabil, evaluator sau a oricărui alt specialist angajat de administratorul judiciar, care s-ar afla într-un conflict de interese spre deosebire de vechea reglementare legală ce prevedea doar interdicția numirii unui specialist care s-ar afla într-un conflict de interese, fără să prevadă însă și posibilitatea unui remediu, respectiv recuzarea.

Anterior persoana interesată se putea prevala doar de prevederile art. 43-44 din  Codul de procedura civila însă în prezent norma legală este mult mai explicită și permisivă fiind introdus un nou alineat având următorul cuprins:

Art. 61 alin. (2) din Legea nr. 84/2014

„(2) Nu vor putea fi desemnate în baza alin. (1) acele persoane care se afla într-o relație contractuală de natură a crea un conflict de interese, acestea trebuind a se abține sau pot fi recuzate în condițiile art. 43 și 44 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Suspendarea executării silite a creanțelor curente cu scadențe depășite de mai bine de 60 de zile

În privința acestei modificări, este necesar să facem câteva precizări suplimentare în sensul că anterior, prin adoptarea OUG nr. 88/2018 („OUG nr. 88/2018”), se schimbase conținutul art. 143 alin. (1) ultima teză din Legea nr. 85/2014 astfel: „(…) Pentru datoriile cumulate în perioada procedurii de insolvență care au o vechime mai mare de 60 de zile se poate începe executarea silită”.

Această prevedere nou introdusă a ridicat în practică și doctrină numeroase interpretări, majoritatea având drept punct de pornire procedurile de executare silită demarate de creditorii bugetari împotriva societăților aflate în procedura insolvenței, în cele mai multe cazuri, imediat după intrarea în vigoare a OUG nr. 88/2018.

În prezent, Legea nr. 113/2020 a eliminat posibilitatea creditorilor de a începe executarea silită a creanțelor născute după deschiderea procedurii, drept stabilit anterior prin modificarea introdusă prin OUG nr. 88/2018. În acest caz, creditorii ce dețin o creanță curentă trebuie să introducă o cerere de plată, care va fi analizată de administratorul judiciar.

Modificări privind creanțele născute după data deschiderii procedurii insolvenței

Regimul juridic al creanțelor curente, acestea fiind, potrivit art. 5 pct. 21 din Legea nr. 85/2014, acele creanțe certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii de insolvență și care se achită cu prioritate, conform documentelor din care rezultă, este întregit de art. 102 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, potrivit căruia aceste creanțe vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Așadar, aceste creanțe curente nu se regăsesc în tabelul definitiv de creanțe.

Spre deosebire de prevederile anterioare, modificările aduse prin Legea 113/2020 vin să clarifice și sa precizeze data de la care administratorul judiciar are obligația de a analiza cererile de plată formulate de creditori pentru creanțele care s-au născut după data deschiderii procedurii insolvenței, precum și termenul în care se va face analiza unor astfel de cereri.

Ca element de noutate, legea impune obligația ca cererea de plată să fie transmisă cu confirmare de primire, urmând a fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de 15 zile de la data primirii. Anterior textul de lege menționa următoarele prin art. 75 alin. (3) din Legea nr. 85/2014: „Pentru astfel de acțiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observație și de reorganizare, o cerere de plată ce va fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de 10 zile de la data depunerii, cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, fără ca aceste creanțe să fie înscrise în tabelul de creanțe”.

Astfel, termenul pentru analiza cererilor de plată de către administratorul judiciar a cererii creditorului a fost extins de la 10 zile de la transmiterea cererii de către creditor la 15 zile de la primirea cererii de către administratorul judiciar. Relevanța modificării constă în aceea că, sub aspect probator, în cazul unui litigiu, creditorul va fi nevoit să facă dovada transmiterii și recepționării de către administratorul judiciar a cererii de plată și nu doar a depunerii acesteia, fără a exista o confirmare de primire.

Înscrierea provizorie la masa credală a creanțelor fiscale contestate și nesuspendate

Legea definește creanțele bugetare în art. 5 pct. 14 din Legea nr. 85/2014 astfel: „creanțe bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora. Își păstrează această natură și creanțele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită”.

Codul de procedură fiscală prevede că este creanță bugetară „dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanța bugetară principală și creanța bugetară accesorie”.

Observăm că o creanța fiscală este o creanță bugetară, dar nu orice creanță bugetară este și o creanță fiscală. Trebuie să facem această precizare pentru că, în cadrul procedurii insolvenței, de multe ori se face referire strict la creanța fiscală și la creditorul fiscal, nu la orice creanță bugetară sau la toți creditorii bugetari.

Modificarea modalității de înscriere la masa credală a creanțelor bugetare contestate se va realiza potrivit prevederilor nou introduse prin Legea nr. 113/2020 ce prevede că pentru aceste creanțe a căror executare silită nu a fost suspendată înscrierea se va face cu titlu provizoriu, până la soluționarea contestației.

Creanțele bugetare contestate vor fi înregistrate provizoriu într-un tabel de creanțe și vor avea toate drepturile prevăzute de lege, cu excepția dreptului de a încasa sumele propuse spre distribuire. Acestea se vor consemna în contul unic până la definitivarea creanței, respectiv până la soluționarea contestației formulate împotriva acesteia.

Înscrierea provizorie a creanței fiscale presupune că titularul acesteia poate beneficia de toate drepturile aferente creanței (inclusiv dreptul la vot în adunările creditorilor), mai puțin de dreptul de a încasa suma distribuită.

Anterior, vechile dispoziții legale prevedeau înscrierea creanței fiscale contestate, sub condiție rezolutorie, până la judecarea contestației.

Reamintim și atributul judecătorul-sindic de a înscrie provizoriu cererile de creanță în anumite cazuri conform  art. 111 alin. (6) din Legea 85/2014: „La termenul stabilit prin sentința de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanțe, judecătorul-sindic va soluționa deodată, printr-o singură sentință, toate contestațiile, chiar dacă pentru soluționarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecătorul-sindic poate admite, în tot sau în parte, înscrierea creanțelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv. Creanțele înscrise provizoriu vor avea toate drepturile prevăzute de lege cu excepția dreptului de a încasa sumele propuse spre distribuire. Acestea se vor consemna în contul unic până la definitivarea creanței”.

Eliminarea obligației administratorilor judiciari de a face dovada la depunerea ofertelor a disponibilității de timp și de resurse umane, precum și a experienței generale sau specifice în preluarea administrării dosarului de insolvență

Astfel, potrivit noilor reglementări, practicienii în insolvență nu mai sunt obligați să facă dovada disponibilității de timp și de resurse umane, precum și experiența generală sau specifică administrării dosarului de insolvență, fiind înlăturată astfel posibilitatea judecătorului sindic de a face aprecieri discreționare în alegerea administratorului.

În plus, în urma modificării art. 57 din Legea nr. 85/2014, desemnarea provizorie a administratorului judiciar se va face aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, numai în situația în care (i) nu sunt oferte depuse la dosarul cauzei și (ii) nu există nici propuneri formulate de către debitori sau creditori.

Conform actualei reglementări, art. 57 va avea următorul cuprins: „(1) Practicienii în insolvență interesați vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziției de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calității de practician în insolvență și o copie de pe polița de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvență interesat va putea arăta și disponibilitatea de timp și de resurse umane, precum și experiența generală sau specifică necesare preluării dosarului și bunei administrări a cazului. În cazul în care debitorul, respectiv creditorul/creditorii nu au formulat propuneri și nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România”.

Majoritatea modificărilor intervenite în urma adoptării Legii nr. 113/2020 se vor aplica tuturor procedurilor de insolvență deschise după data de 11 iulie 2020, cu câteva excepții cum ar fi situația modificării modalității de calcul a termenului pentru analiza cererilor de plată a creanțelor curente și anume de la data recepționării cererii de către administratorul judiciar, iar nu de la depunerea cererii ce se va aplica inclusiv procedurilor nesoluționate până la data intrării în vigoare a Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 88/2018.

Un articol semnat de Alexandra Florescu, avocat, Grecu și Asociații, publicat de Universul Juridic.

[shortcode_newsletter]