Proiectul de lege care ar putea menține cota unică de impozitare în România până în 2033

• La Senatul României, a fost înregistrat un proiect legislativ intitulat „Propunere legislativă pentru protejarea cotei unice de impozitare în România pentru următorii zece ani”. Așa cum reiese din denumirea inițiativei, senatorii și deputații care au semnat proiectul doresc să impună prin lege cota unică pentru următorii zece ani. 
• Această inițiativă de menținere a sistemului fiscal al cotei unice urmează să fie dezbătută în cadrul unei ședințe a Senatului programate pentru data de 25 mai 2024.
• Proiectul vine și ca un răspuns la declarațiile publice prin care cotele progresive de impozitare sunt propuse în locul cotelor unice.

Propunerea legislativă urmărește să asigure menținerea cotei unice de impozitare pentru o perioadă de zece ani, continuând astfel linia politică promovată în ultimele două decenii. Cota unică aplicată acum este 10%. „Scopul măsurii este de a consolida predictibilitatea și stabilitatea fiscală în România, oferind certitudine atât investitorilor, cât și cetățenilor în ceea ce privește mediul fiscal pentru următorul deceniu”, se precizează în inițiativă.

Mai trebuie precizat că proiectul cere menținerea cotelor unice, dar guvernele pot schimba procentele acestor cote unice. În prezent:

• cota de impozit pe profit este de 16%,
• cota unic de impozitare pe venit este de 10%,
• cota unică de impozitare pentru dividente este de 8%

„Dezbaterea acestei propuneri legislative se anunță a fi una deosebit de importantă, având în vedere impactul pe care politica fiscală îl are asupra economiei și societății în ansamblul său. Se așteaptă că reprezentanții din Senat vor analiza în detaliu argumentele pro și contra menținerii cotei unice de impozitare, luând în considerare efectele acesteia asupra creșterii economice, conformării fiscale și nivelului de trai al populației”, scriu semnatarii proiectului.

Avantajele cotei unice

În expunerea de motive pentru care susțin acest proiect, senatorii și deputații semnatari enumeră următoarele:

Creșterea PIB. „În plan macroeconomic, implementarea cotei unice de impozitare a avut un impact semnificativ, deoarece Produsul Intern Brut al României a înregistrat rate de creștere superioare mediei statelor din Uniunea Europeană, contribuind la accelerarea recuperării decalajelor economice”.

Investițiile străine. „Fluxul de investiții străine directe și de portofoliu s-a intensificat, având un efect pozitiv asupra competitivității producției interne. De asemenea, s-a observat o creștere a capitalurilor autohtone și o consolidare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, împreună cu stimularea cooperării industriale transnaționale”.

Conformarea fiscală. „În domeniul fiscal, cota unică de impozitare a contribuit semnificativ la creșterea conformării fiscale voluntare și la reducerea costurilor administrative. Aceasta a descurajat practicile de optimizare fiscală și a oferit predictibilitate investitorilor privați, stimulând planurile de afaceri pe termen lung”.

Venituri stabile. „Din perspectivă bugetară, implementarea cotei unice a adus o creștere a veniturilor fiscale încă din anul 2005 și a demonstrat eficacitatea sa în perioadele de instabilitate economică, asigurând o sursă stabilă de venituri pentru finanțarea politicilor guvernamentale”.

Locuri de muncă. „În plan social, cota unică a facilitat crearea unui număr semnificativ de noi locuri de muncă și a oficializat altele din economia informală în cea oficială. Aceasta a stimulat creditarea internă și sectorul construcțiilor civile, contribuind la creșterea calității vieții prin accesul la servicii sociale și la sisteme de sănătate mai bune”.

Predictibilitate fiscală pentru antreprenori

Prin adoptarea unei abordări legislative care să respecte principiul predictibilității impunerii, economia și societatea românească pot obține beneficii semnificative în viitor. Creșterea veniturilor populației și a antreprenorilor, împreună cu o intensificare a investițiilor publice și private, pot contribui la consolidarea creșterii economice și la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor români.

Inițiatorii mai scriu că prin adoptarea prezentei propuneri lor anticipează că „Economia României va reuși să genereze un PIB/locuitor peste media europeană, până la 31 decembrie 2033, cu beneficii importante asupra standardului de viață al fiecărui cetățean român”.

Cota unică e bună, dar să crească la 16%

Exertul în fiscalitate Gabriel Biriș susține că o impozitare prin cotă unică este singura variantă benefică pentru bugetul public, dar și pentru antreprenori. Însă, expertul argumentează în favoarea revenirii la cota unică de impozitare de 16% care ar mai reduce din deficitul înregistrat anual la bugetul public. Acum aceasta este la 10%. Fostul ministru de Finanțe se bazează pe următoarele considerente pe care le expune pe pagina sa:

• Performanța cotei unice: Sistemul de impozitare cu o cotă unică a contribuit la creșterea veniturilor la buget în perioada post-2004, de la 2,6% din PIB în 2004 la peste 3,5% din PIB după 2007.
• Impactul reducerii cotei de impozitare: Reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% a determinat o scădere semnificativă a veniturilor la buget, de la 3,68% din PIB la 2,2% din PIB în doar doi ani. Această scădere a fost accentuată de scutirile de impozit introduse în 2017 și 2019 pentru anumite categorii de lucrători.

Gabriel Biriș susține că revenirea la cota unică de 16% ar trebui să fie însoțită de măsuri complementare, cum ar fi:

• Reducerea contribuțiilor sociale (CAS și CASS) de la 25% la 21% și, respectiv, de la 10% la 8,9%.
• Plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale la maxim 3 salarii medii pe lună (36 pe an) pentru a limita povara fiscală pentru angajați și persoanele cu venituri independente.
• Eliminarea scutirilor de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale.
• Impozitarea cu impozit pe profit a companiilor care obțin venituri majoritar din consultanță și management.

Amenințarea cotei progresive

Proiectul de lege vine și ca răspuns la incertitudinea din cadrul alianțe de guvernare asupra sistemului de impozitare care va fi aplicat în România în viitor.

Premierul Marcel Ciolacu este unul dintre cei care susțin că impozitarea pe venituri trebuie crescută printr-o impozitare progresivă. Acesta susține că impozitarea progresiva va face și ca taxele pe forța de muncă să scadă.

„Sunt unul din susținătorii impozitului progresiv. Noi avem cea mai mare impozitare a muncii din Europa. De ce avem cea mai mare? Pentru că impozitarea pe capital este cea mai mică. Peste tot în lume, unde ai venituri cumulate, nu venituri din salariu, am venituri cumulate. Am salariu, unde îmi plătesc impozitul – l-am dat deoparte. Am chirii cumulat cu salariu, am altfel de…, am arende, am…, toate se adună într-un coș ți în momentul în care depășești anumite sume, oriunde în lumea asta, îți vine un surplus de impozitare, un fel de impozitare a capitalului. Am venituri excepționale. Am cumpărat un teren la periferia Bucureștiului cu 1.000 euro și mâine îl vând cu 10 milioane. Peste tot în lume nu plătesc 10%, chiar dacă îl vinzi cu 1.200, chiar dacă îl vinzi cu 10 milioane. După anumite praguri, îți vine altă impozitare”, a declarat Marcel Ciolacu într-o emisiune de la Antena 3 de la începutul lunii martie.

Digitalizarea ANAF

Șeful Executivului a punctat faptul că o schimbare a impozitării nu poate fi discutată până nu se implementează digitalizarea ANAF.

Într-adevăr, România continuă să aibă una dintre cele mai mari taxe pe muncă din Europa, cu 47%, chiar și în contextul cotei unice.

Gabriel Biriș este de părere că o impozitare progresivă este condiționată de capacitatea Fiscului de a verifica declarațiile de venit pentru a analiza în ce treaptă de impozitate se află un contribuabil.

Fostul ministru de Finanțe evidențiază dificultățile administrative asociate impozitului pe venit global introdus în 2000. Acest sistem impunea contribuabililor și angajatorilor o serie de obligații, cum ar fi depunerea declarațiilor anuale de venit și procesarea acestora de către autorități, generând un volum ridicat de timp și resurse financiare pentru toate părțile implicate. În comparație, cota unică a simplificat semnificativ procedurile administrative și a redus povara fiscală pentru contribuabili și angajatori.

Astfel, expertul în fiscalitate, concluzionează că revenirea la cota unică de impozitare este justificată din punct de vedere al eficienței administrative și al creșterii veniturilor la buget, în detrimentul unui sistem de impozitare progresiv care ar putea reintroduce dificultățile administrative și ar putea afecta negativ colectarea veniturilor fiscale.

Senatorul Alexandru Nazare, unul dintre inițiatorii proiectului de menținere a cotei unice până în 2033, a explicat într-un interviu pentru Europa Liberă că „Noi nu dorim creșterea taxelor și în niciun caz noi nu vrem un impozit progresiv. Există niște linii roșii, suntem apărătorii cotei unice de impozitare”.