Granturi de 100.000 de euro pentru afaceri sociale înființate în orașe. Ghidul de finanțare a fost lansat spre consultare

Antreprenorii care doresc să-și deschidă în mediul urban o afacere în domenul social vor putea obține granturi de maximum 100.000 de euro pentru a înființa firme în domeniu. Afacerile pot fi înființate în orașe din aproape toată România, cu excepția Bucureștiul și a orașelor din Ilfov. MIPE a publicat în consultare proiectul de ghid al solicitantului, în cadrul Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021-2027, susținut din fonduri europene. Cofinanțarea este de minimum 10%.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat în consultare proiectul de Ghid al solicitantului „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul urban”, din cadrul PEO 2021-2027. Până atunci, se pot face propuneri pentru definitivarea ghidului până pe 25 mai 2023, la adresa [email protected] .

Prin aceste finanțări, antreprenorii cu vârste de peste 30 de ani vor putea obține fonduri nerambursabile de maximum 100.000 de euro, în anumite condiții, pentru a-și deschide întreprinderi sociale.

Finațări prin administrații publice sau organizații non-guvernamentale

Fondurile europene vor fi accesate în prealabil de o serie de organizații sau instituții, care vor derula proiecte mari și care vor selecta antreprenori aspiranți în aceste proiecte.

Timp de un an, oamenii vor trece prin cursuri de antreprenoriat și vor fi învățați să-și facă planuri de afaceri. Abia apoi, câțiva dintre cursanți vor fi selectați și vor primi granturile de maximum 100.000 de euro, pe lângă care și ei vor trebui să asigure măcar 10% cofinanțare.

Firmele vor trebui să angajeze patru persoane

De asemenea, antreprenorii sociali vor trebui să angajeze cel puțin 4 persoane în întreprinderile sociale și vor avea șanse mai mari la finanțare acele firme sociale care vor angaja cât mai mulți salariați.

MIPE crede că vor fi sprijinite astfel 720 întreprinderi sociale și se vor crea 3.064 noi locuri de muncă.

Calendarul

După ce se va termina, pe 25 mai, consultarea publică, ulterior MIPE va face ghidul final și va deschide apelul de proiecte pentru organizațiile care vor derula proiectele mari.

Pe urmă, vor fi selectate proiectele câștigătoare și abia apoi organizațiile care le vor derula vor recruta antreprenorii aspiranți, să-i includă în cursuri, pentru ca în final să le dea și subvențiile de max. 100.000 EUR celor pe care îi vor selecta.

MIPE preconizează că în perioada 10.06.2023, ora 16.00 – 10.08.2023, ora 16.00, organizațiile și instituțiile interesate vor putea depune proiectele mari în sistemul electronic MySMIS 2021.

Proiecte de maximum 3 milioane de euro derulate de administratori de grant

Pentru întregul apel de proiecte va fi disponibil un buget total de aproape 105 milioane de euro în aproape toată România, fiind excluse de la finanțare Bucureștiul și județul Ilfov.

Finanțările pe zone georgrafice

Din alocarea totală pentru acest apel, o alocare de 12,85 milioane de euro este dedicată investiţiilor teritoriale integrate (ITI):

• ITI Valea Jiului – Municipii, orașe și suburbii: 2.857.160,00;
• ITI Țara Făgărașului – Zone rurale: 1.428.580,00;
• ITI Moții, Țara de Piatră – Zone de munte: 2.857.160,00;
• ITI Delta Dunării – Alte tipuri de teritorii vizate: 5.714.320,00

Din acest buget de 105 milioane de euro se vor selecta la finanțare proiecte depuse de organizații, în valoare de câte 201.000-3 milioane de euro fiecare. Ca excepție, în ITI, valoarea maximă a proiectelor va fi de câte 1.428.580 euro.

Maxim 30% din bugetul proiectului va fi alocat cheltuielilor nesubsumate schemei de ajutor de minimis.

Minim 70% din bugetul proiectului va fi alocat subvențiilor pentru înființarea întreprinderilor sociale (cheltuieli care intră sub incidența ajutorului de minimis). Astfel, pentru granturile de câte 100.000 EUR pentru întreprinderile sociale este alocat un buget de minimum 73,5 milioane de euro, la nivel național.

Fiecare astfel de proiect mare va dupa 30 de luni.

Organizațiile care vor depune proiecte ca solicitanți eligibili vor putea fi:

• a) entități ale economiei sociale, rețele, uniuni, federații din sectorul economiei sociale;
• b) entități relevante, respectiv: furnizori de formare profesională autorizați publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditați publici și privați, furnizori de servicii sociale, organizații sindicale şi organizații patronale, asociații profesionale, camere de comerț și industrie, ONG-uri;
• c) autorități publice centrale sau locale, exclusiv în calitate de parteneri, în parteneriat cu toate categoriile de entități eligibile menționate la lit. a) si b) de mai sus.

Ajutoare de minimis de câte 100.000 de euro pentru întreprinderi sociale

După ce vor fi selectate ca administratori de grant, organizațiile vor recruta în cadrul proiectelor lor mari ( de maximum 3 milioane de euro fiecare) așa-numitul grup-țintă, adică antreprenorii sociali aspiranți sau potențiali angajați în viitoarele întreprinderi sociale.

Antreprenori sociali vor putea fi:

• Persoane care doresc să înființeze întreprinderi sociale în mediul urban (tineri cu vârsta de peste 30 ani) și
• Persoane care vor fi angajate în întreprinderile sociale în mediul urban înființate în cadrul acestui apel (persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, șomeri de lungă durată, persoane din grupuri dezavantajate pe piața muncii, persoane inactive).

Timp de cel puțin 12 luni, antreprenorii aspiranți atrași în proiectele mari vor fi trecuți prin tot felul de cursuri, profesionale și de antreprenoriat. Apoi, tinerii cu vârste peste 30 de ani care merg pe traseul antreprenoriatului social vor fi sprijiniți să-și facă planuri de afaceri.

Ulterior, în fiecare proiect mare, cel puțin 100 de tineri antreprenori aspiranți vor fi selectați la finanțarea de câte 100.000 de euro, în baza planurilor de afaceri.

Valoarea ajutorului de minimis acordat per întreprindere socială nou creată este de maxim 100.000 euro/întreprindere, pentru minim 4 locuri de muncă nou create. Indiferent de valoarea ajutorului de minimis solicitată pentru o întreprindere socială nou creată, este obligatoriu ca, în cadrul fiecărei întreprinderi sociale să se înființeze minim 4 locuri de muncă.

Locurile de muncă vor fi menținute ocupate până la finalul etapei a II-a de implementare si minim 6 luni dupa finalizarea implementării proiectului. Persoanele angajate în cadrul întreprinderilor nou înființate vor avea, în mod obligatoriu, domiciliul sau reședința în regiunea/regiunile de dezvoltare/teritoriul ITI în care se implementează proiectul, în mediul urban.

Cofinanțare în bani sau în natură

Pentru fiecare întreprinderi socială înființată în cadrul proiectului, persoana din grupul țintă care înființează întreprinderea socială trebuie să asigure o cofinanțare proprie de minimum 10% din valoarea sprijinului financiar primit. Valoarea cofinanțărilor proprii asigurate de persoanele din grupul țintă care înființează întreprinderi sociale nu se cuprinde în bugetul proiectului. Cofinanțarea proprie de minimum 10% din valoarea sprijinului financiar acordat pentru o întreprindere socială înființată poate fi asigurată în bani sau în natură.

Administratorul de schemă de antreprenoriat social va acorda punctaj suplimentar planurilor de afaceri care prevăd o cofinanțare proprie mai mare de 10% din valoarea sprijinului financiar primit.

Ajutorul de minimis se va putea acorda în maximum trei tranșe, luând în considerare prevederile planurilor de afaceri depuse de către persoanele din grupul țintă. Prima tranșă va reprezenta maximum 50% din valoarea totală a finanțării nerambursabile solicitate de către întreprinderea socială.

Ce sunt întreprinderile sociale

Pe lângă faptul că viitorii antreprenorisociali se vor „înhăma” la tot felul de obligații, inclusiv de angajare și menținere a minimum 4 salariați și vor contribui și cu cofinanțare, viitoarele lor întreprinderi sociale vor trebui să respecte o serie întreagă de condiții de operare pe piață.

Conform Legii nr. 219/2015 privind economia socială, pot fi întreprinderi sociale:

• a) societăţile cooperative care funcţionează în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare;
• b) cooperativele de credit, care funcţionează în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
• c) asociaţiile şi fundaţiile, care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
• d) casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, care funcţionează în baza Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora, republicată;
• e) casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, care sunt înfiinţate şi funcţionează în baza Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cu modificările şi completările ulterioare;
• f) societăţile agricole, care funcţionează în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;
• g) cooperativele agricole care funcţionează în baza Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
• h) orice alte categorii de persoane juridice, indiferent de domeniul de activitate, care respectă, conform actelor legale de înfiinţare şi organizare, cumulativ, definiţia şi principiile economiei sociale.

Statutul de întreprindere socială se recunoaște prin dobândirea unui atestat de întreprindere socială, în conformitate cu Legea nr. 219/2015 privind economia socială.

Persoanele juridice de drept privat, prevăzute mai sus, pot solicita un atestat de întreprindere socială, dacă actele de înființare și funcționare conțin prevederi prin care se demonstrează faptul că:

• acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
• alocă minimum 90% din profitul/excedentul realizat scopului social şi rezervei statutare;
• se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
• aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi și administratori asigurând niveluri de salarizare/remunerare echitabile, între care nu pot exista diferențe care să depăşească raportul de 1 la 8.