20 de miliarde de euro pentru patru gigafabrici de Inteligență Artificială în Europa. România și-ar disputa cu Cehia una dintre cele patru investiții

• Comisia Europeană a anunțat un proiect ambițios de construire a patru „gigafabrici de inteligență artificială” în încercarea de a reduce decalajul față de Statele Unite și China în domeniul AI.

Planul evaluat la 20 de miliarde de euro, face parte dintr-o strategie mai amplă de a poziționa Europa ca un jucător important pe piața globală a tehnologiei avansate, conform informațiilor agenției Reuters care a prezentat detaliile inițiativei europene.

Planul, anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, implică construirea unor centre de date publice de mari dimensiuni. Cu toate acestea, provocările legate de obținerea componentelor necesare și identificarea unor surse de energie accesibile și sustenabile sunt uriașe.

Comisia Europeană mizează pe dezvoltarea unor companii locale de AI, precum startup-ul francez Mistral, susținut de Nvidia. Ideea este ca aceste entități să utilizeze noua infrastructură pentru a dezvolta modele AI conforme cu normele stricte ale UE privind siguranța și protecția datelor. Însă, în absența unor giganți europeni comparabili cu Google, Amazon sau OpenAI, experții avertizează că proiectul poate deveni o investiție riscantă, fără beneficii clare pe termen lung.

România și Cehia, favorite pentru o gigafabrică

Planul prevede ca fiecare gigafabrică să fie echipată cu 100.000 de cipuri de ultimă generație, ceea ce ar face ca aceste unități să fie de patru ori mai puternice decât cel mai mare supercomputer din Europa, Jupiter, aflat în construcție în Germania. Însă costurile ridicate ale acestor cipuri ridică semne de întrebare.

Nvidia, principalul furnizor de cipuri AI, vinde GPU-uri de ultimă generație la prețuri de aproximativ 40.000 de dolari fiecare, ceea ce înseamnă că doar achiziția componentelor ar putea costa câteva miliarde de euro per gigafabrică.

Din informațiile obținute de Clever News Center de la reprezentanții ai României la Bruxelles și Strasbourg, planul acesta este unul într-un stadiu incipient, care nu a prins cu adevărat contur pentru a fi pus în practică. „Este un plan ca multe altele, pentru că Europa trebuie să progreseze în acest domeniu”, ne-a declarat o sursă.

În ceea ce este amplasarea investițiilor europene în AI, majoritatea statelor ar dori o repartizare geografică. Cehia și România ar fi țările cu cele mai multe atuuri în domeniu. „Cum Cehia va coordona o parte din investițiile în laboratoarele de AI, cred că România ar putea intra în programul celor patru gigafabrici și să ofere una dintre cele patru locații”, ne-a mai transmis sursa citată

Strategia UE legată de AI

Planul UE pentru gigafabrici face parte dintr-un efort mai larg de a îmbunătăți competitivitatea economică, având la bază raportul Draghi privind politica industrială.

Strategia InvestAI, care include un buget de 200 de miliarde de euro, este răspunsul Europei la planul de 500 de miliarde de dolari al SUA pentru AI. Von der Leyen a prezentat detalii despre proiect la summitul AI din 11 februarie de la Paris, subliniind importanța unui parteneriat public-privat pentru sprijinirea inovației în domeniul AI.

În paralel cu planul gigafabricilor, Comisia Europeană lucrează și la modernizarea celor 12 centre științifice de supercalculatoare existente, încercând să le transforme în fabrici AI. Kimmo Koski, directorul general al supercomputerului LUMI din Finlanda, recunoaște că încă nu este clar în ce măsură aceste gigafabrici vor aduce o schimbare majoră față de infrastructura existentă. „După înțelegerea mea, se referă la împingerea mai departe a utilizării industriei. Aceasta ar fi o inovație în Europa, un eveniment foarte binevenit, desigur.”

Piedicile

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă acest proiect este accesul la cipuri de ultimă generație, elemente esențiale pentru antrenarea modelelor AI.

Bertin Martens, economist la think tank-ul Bruegel, subliniază o întrebare esențială: „Chiar dacă am construi o astfel de infrastructură în Europa și am pregăti un model AI pe această platformă, ce facem cu ea după aceea?”

Declarația sa evidențiază dilema fundamentală a acestui proiect: dezvoltarea unei infrastructuri AI fără a avea un ecosistem bine definit de utilizatori și aplicații concrete.

Costurile energetice din Europa ar putea deveni un obstacol major în calea dezvoltării gigafabricilor.

Kevin Restivo, analist la firma de consultanță CBRE, atrage atenția asupra problemelor cu care s-ar putea confrunta aceste fabrici, inclusiv dificultățile în obținerea cipurilor Nvidia și lipsa resurselor energetice suficiente. Mai mult, restricțiile impuse de fostul președinte american Joe Biden asupra exportului de cipuri AI ar putea limita accesul Europei la tehnologia necesară.

O altă problemă majoră semnalată de experți este durata de viață scurtă a acestor facilități.

Bertin Martens avertizează că investiția într-o gigafabrică poate deveni rapid inutilă: „Durata de viață a unei astfel de fabrici, înainte de a fi nevoie de noi cipuri Nvidia, este de aproximativ un an și jumătate.” Acest lucru ridică întrebarea dacă fondurile publice ar trebui direcționate către astfel de investiții sau dacă ar fi mai eficient să se concentreze pe dezvoltarea aplicațiilor AI și a altor tehnologii inovatoare.