Microîntreprinderile ar putea scăpa de obligația de a avea un angajat. Noul prag de impozitare ar putea schimba și această regulă

• Printre analizele Guvernului României trimise Comisiei Europene în legătură cu reforma fiscală dintre 2025 și 2031 necesară scăderii deficitul bugetar sunt și cele referitoare la scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, concomitent cu eliminarea condiției să aibă un angajat.

Planul Bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, documentul care conține măsurile asumate de guvern pentru reducerea deficitului sub 3% până în 20231, conține și măsuri analize prin care microîntreprinderile ar urma să nu aibă obligația să aibă un angajat ca să fie impozitate pe venituri.

Mai exact, Guvernul României și Ministerul de Finanțe iau în considerare să reducă pragul e impozitare pe cifra de afaceri chiar și până la 60.000 de euro, așa cum propune Comisia Europeană, dar ar dori să elimine și condiția ca aceste firme considerate micro să aibă minimum un angajat ca să fie taxate pe venituri și nu pe cifra de afaceri.

Cum este acum: condiția unui angajat pentru o firmă micro

Dacă în anul 2023 exista o singură cotă de impozitare, respectiv 1%, din anul 2024 sunt două cote de impozit pentru societățile considerate micro, respectiv:

1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv şi care nu desfășoară activitățile menționate mai jos;
3% pentru microîntreprinderile care: realizează venituri peste 60.000 euro și până în 500,000 euro.

Oricare ar fi cifra de afaceri sub 500.000 de euro, o microîntreprindere are cel puţin un salariat. O microentitate înființată în cursul anului, care are obligația de a angaja în termen de 30 de zile de la data înregistrării la Registrul Comerțului.

Prin salariat, se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Condiția se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care:
•    au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
•    au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Sarcina fiscală pentru un angajat

Potrivit pragului pentru aplicarea regimului micro, stabilit conform legislației în vigoare în anul 2023, nivelul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor la care se adaugă sarcina fiscală reprezentată de cheltuielile cu taxele pentru un salariat care are salariul minim pe economie, reprezintă circa 6 miliarde de lei.

Sarcina fiscala reprezintă cheltuielile cu impozitul pe venit si contribuțiile sociale achitate de angajator pentru un salariat. În cursul anului 2023 și este echivalentul a 14.358 lei /an.

Simulare cu impozitare pe profit în loc de impozitare pe venituri

„În comparație, pentru aceiași contribuabili dacă s-ar aplica regimul de impozitare pe profit, care nu condiționează existența unui salariat, cuantumul veniturilor fiscale s-ar situa la nivelul de circa 6,6 miliarde lei”, se precizează în planul bugetar al Guvernului României.

• Sarcina fiscală totală (pentru regimul micro cu un salariat) este semnificativ mai mare decât impozitul pe profit estimat în toate scenariile.

Cele mai mari diferențe între regimul micro și cel pe profit apar la scenariile cu cifre de afaceri (CA) mai mari, cum ar fi cifre de afaceri sub 250.000 de euro, unde sarcina fiscală totală pentru micro ajunge la peste 4,9 miliarde lei, în comparație cu doar 4,17 miliarde lei la impozitul pe profit.

În cazul în care contribuabilii ar aplica impozitul pe profit, veniturile fiscale s-ar reduce semnificativ în toate scenariile, ducând la o diferență de aproximativ 6,6 miliarde lei, conform scenariului estimat.

Acest tabel sugerează că regimul de impozitare micro este mai oneros fiscal pentru contribuabili decât regimul de impozitare pe profit în aceste scenarii specifice.

Încasările la bugetul de stat

Pentru a analiza diferențele de sarcină fiscală între regimul de impozitare micro (cu un salariat) și regimul de impozitare pe profit, Ministerul de Finanțe a realizat o simulare a încasărilor la bugetul de stat.

Sarcina fiscală totală și impozitul pe profit estimat scad pe măsură ce numărul entităților eligibile scade (entități cu cifre de afaceri mai mari).

Cel mai mare venit fiscal potențial din impozitul pe profit se atinge pentru entitățile cu **CA > 60.000**, fiind de aproximativ 5,3 miliarde lei.

La praguri de cifre de afaceri mai mari, precum CA > 500.000, atât sarcina fiscală, cât și impozitul pe profit estimat sunt considerabil mai mici.

O prima observație este că reducerea pragului, menținând condiția referitoare la un salariat, ar putea conduce la o creștere a veniturilor fiscale de la nivelul actual de circa 6 miliarde lei până spre un maxim teoretic de 8,1 miliarde lei, respectiv un plus de 2,1 miliarde de lei.

Simularea eliminării condiției unui angajat

În ipoteza în care se introduce un nou prag de eligibilitate, concomitent cu eliminarea condiției privind existența unui salariat, situația comparativă între cele 5 scenarii se prezintă conform tabelului următor:

Se poate observa că, prin implementarea oricărui scenariu, veniturile fiscale potențiale se reduc față de regimul actual, iar cel mai redus efect de diminuare se înregistrează în cazul scenariului cu pragul de eligibilitate fixat la nivelul pragului de înregistrare în scopuri de TVA, cu o scădere a veniturilor fiscale cu circa 500 milioane lei (a se vedea tabelul nr. 19 – coloana Diferență față de Actual).

Concluziile Ministerului de Finanțe

În concluzie, analiza guvernamentală surprinde o serie de fenomene pe care le prezentăm în cele ce urmează.

„Un prim aspect se referă la faptul că în regimul actual de impozitare, pentru entitățile care se situează sub pragul de TVA de 300.000 lei, costurile agregate cu impozitul și contribuțiile sociale pentru un salariat (condiție obligatorie) sunt de 10 ori mai mari decât impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru această categorie”, scrie în Planul Bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031.

Faptul că, valoarea sarcinii fiscale totale este comparabilă cu cea din categoria entităților care au cifra de afaceri mai mare de 300.000 lei (2,8 miliarde față de 3,05 de miliarde), dar media cifrei de afaceri și a profitului net sunt semnificativ mai reduse10, indică o distribuție inechitabilă a sarcinii fiscale și totodată nu se aliniază principiului de aplicare a acestui regim fiscal care vizează o impozitare mai redusă, reducerea costurilor de conformare și simplificarea raportărilor în scop contabil și fiscal.

„Un al doilea aspect se referă la potențialul de colectare a veniturilor fiscale în situația în care pragul de eligibilitate pentru regimul fiscal al microîntreprinderilor este diferit de cel actual. Astfel, prin simpla reducere a pragului de la 500.000 Euro la 250.000 Euro se generează venituri fiscale potențiale în cuantum de 1,3 miliarde lei (Tabelul nr. 18 coloana Total venituri estimate)”, se mai precizează în Planul Bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031.