Studiu. Trainingurile contribuie mai mult la dezvoltarea personală decât la avansarea profesională

• Doar 65% dintre angajați văd aplicabilitatea directă a trainingurilor în rolurile lor actuale, aceasta este principala concluzie a studiului realizat recent de EY privind necesitatea upskilling-ului și reskilling-ului în rândul forței de muncă.

Angajații și managerii din toate sectoarele de activitate (73%) recunosc valoarea îmbunătățirii competențelor. Însă, majoritatea – 7 din 10 respondenți – se înrolează în programe de upskilling/reskilling pentru dezvoltarea personală, nu pentru avansarea în carieră, punând sub semnul întrebării eficacitatea acestor programe.

Horaţiu Cocheci, People Advisory Director, EY România, subliniază importanța personalizării programelor de dezvoltare.

„Pentru a răspunde eficient nevoilor angajaţilor, este crucial să adoptăm o abordare diferenţiată şi personalizată în crearea programelor de reskilling şi upskilling, altfel riscăm să perpetuăm un ciclu de inițiative sterile care nu aduc nicio îmbunătăţire tangibilă”.

Competenţele digitale: prioritatea dezvoltării profesionale

Studiul EY profilează competenţele digitale, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi tehnologiile verzi ca abilităţile esenţiale pentru următoarea decadă, dar remarcă faptul că accesul la programele de upskilling adecvate rămâne o provocare.

Competenţele digitale sunt considerate esenţiale în pregătirea forţei de muncă pentru viitor. Un procent de 51 puncte procentuale dintre participanţi au clasat competenţele digitale ca fiind cele mai importante pentru recalificare şi creşterea competenţelor profesionale.

Aproape jumătate (49%) din respondenţii la studiu au confirmat prezenţa programelor de creştere a competenţelor digitale în compania în care activează.

În plus, studiul relevă că, în sectorul serviciilor profesionale, procentul celor care confirmă prezenţa programelor de creştere a competenţelor digitale este chiar mai ridicat, ajungând la 59%. Acest lucru subliniază tendinţa că, odată cu noile cerinţe de automatizare şi eficientizare a proceselor, precum şi de adaptare rapidă la noile tehnologii, competenţele digitale au devenit mai mult o condiţie sine qua non decât un diferenţiator sau un beneficiu de dezvoltare în rândul angajaţilor din acest sector.

Specializarea în Inteligența Artificială nu atrage la fel de mult

În acelaşi timp, abia pe locul cinci în topul importanţei pentru programele de dezvoltare, cu 38%, se află programele de dezvoltare referitoare la inteligenţa artificială (IA), ceea ce arată că angajaţii valorizează competenţele digitale în general mai mult decât specializarea în inteligenţa artificială. Cu toate acestea, este important de menţionat că aceste preferinţe pot varia în funcţie de industrie şi de rolul specific al angajatului.

De asemenea, se observă o recunoaştere a importanţei învăţării gestionării inteligenţei artificiale (IA) în rândul profesioniştilor din diverse industrii, cu 85% dintre respondenţi considerând că fiecare profesionist, indiferent de sectorul în care activează, ar trebui să dobândească cunoştinţe despre IA.

În acest context, există un argument puternic pentru ca guvernele să ofere subvenţii sau stimulente fiscale companiilor care investesc în programe de recalificare, inclusiv în domeniul inteligenţei artificiale, pentru a sprijini forţa de muncă în dobândirea competenţelor necesare pentru a rămâne competitivi pe piaţa muncii: 85% dintre respondenţi consideră că acesta ar trebui să ofere subvenţii sau stimulente fiscale companiilor care investesc în programe de recalificare a forţei de muncă.

„În timp ce rezultatele arată un volum livrat aproape egal între competenţele tehnice şi cele comportamentale, priorităţile pot fi rapid schimbate în funcţie de nevoile specifice ale unui angajator sau ale pieţei muncii. Acest lucru evidenţiază necesitatea ca angajaţii şi companiile să fie flexibili şi să-şi adapteze continuu abordările de upskilling şi reskilling pentru a rămâne relevanţi şi competitivi. Se impune, prin urmare, analiza critică anuală a nevoilor de învăţare şi a soluţiilor propuse şi resetarea fără remuşcări a acestora în funcţie de schimbările de context”, a mai adăugat Horaţiu Cocheci.