Eroii scrimei au mai rămas 199. De ce scrima nu a mai obținut medalii la Olimpiada de Vară de la Paris

• În România, doar 199 de scrimeri sunt legitimați la cluburi de specialitate. Acest număr relativ mic de sportivi obține performanțe excepționale la competițiile europene și mondiale. Numărul mic al sportivilor s-a văzut la Jocurilor Olimpice de vară, cea de anul acesta din Paris. România a reușit să califice un singur sportiv care s-a clasat pe locul 14.

Scrima încă este sportul în care România obține constant, an de an, performanțe impresionante, în ciuda faptului că are la dispoziție doar un număr redus de sportivi legitimați.

Rezultatele remarcabile sunt obținute în condițiile unei subfinanțări din partea statului și ale unei lipse de interes din partea publicului și a sponsorilor. În ciuda absenței unor resurse materiale importante, performanțele sunt realizate cu sacrificii enorme din partea sportivilor, a antrenorilor și a părinților, care suportă o parte din cheltuielile pentru echipament, deplasări și înscrieri în competiții.

Aceste lipsuri constante au contribuit și la faptul că România nu a reușit să obțină nicio medalie la Olimpiada de vară de la Paris.

Olimpiada de la Paris este singura din ultimii 20 de ani în care România nu a mai obținut nicio medalie de aur la scrimă.

Medalii la Jocurile Olimpice erau o obișnuință pentru scrimă

România, obișnuită cu medalii la scrimă la Jocurile Olimpice, a început această tradiție în 1956, când Olga Szabo a cucerit medalia de argint în proba de floretă individual, la Jocurile Olimpice de la Melbourne, Australia.

Jocurile Olimpice de la Munchen, 1972:

• Bronz:
  • Echipa feminină de floretă: Ileana Gyulai-Drîmbă, Ana Pascu, Ecaterina Stahl-Iencic și Olga Szabo-Orban

Jocurile Olimpice de la Montreal, 1976:

• Bronz
  • Echipa masculină de sabie (Alexandru Nilca, Marin Mustață, Dan Irimiciuc, Mihai Covaliu, Gheorghe Megelea, Cornel Marin)

Jocurile Olimpice de la Moscova, 1980:

• Nicio medalie.

Jocurile Olimpice de la Los Angeles, 1984:

• Argint:
  • Echipa feminină de floretă (Aurora Dan, Elisabeta Guzganu-Tufan, Monika Weber-Koszto, Rozalia Oros, Magda Maros)
• Bronz:
  • Individual feminin floretă: Elisabeta Guzganu-Tufan

• Bronz:
  • Echipa masculină de spadă: Alexandru Chiculiță, Corneliu Marin, Marin Mustață, Ioan Pop și Vilmoș Szabo.

Jocurile Olimpice de la Seul, 1988:

• Nicio medalie.

Jocurile Olimpice de la Barcelona, 1992:

• Bronz:
  • Echipa feminină de floretă: (Laura Badea, Roxana Dumitrescu, Claudia Grigorescu, Reka Szabo și Elisabeta Tufan-Guzganu

Jocurile Olimpice de la Atlanta, 1996:

• Aur:
  • Individual feminin floretă: Laura Badea
• Bronz:
  • Echipa feminină de floretă (Laura Badea, Reka Szabo, Roxana Scarlat)

Jocurile Olimpice de la Sydney, 2000:

• Aur:
  • Individual masculin sabie: Mihai Claudiu Covaliu.

Jocurile Olimpice de la Atena, 2004:

• Nicio medalie.

Jocurile Olimpice de la Beijing, 2008:

• Argint:
  • Individual feminin spadă: Ana Maria Brânză (Popescu)

Jocurile Olimpice de la Londra, 2012:

• Argint:
  • Echipa masculină de sabie: Rareș Dumitrescu Tiberiu Dolniceanu Florin Zalomir Alexandru Sirițeanu

Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, 2016:

• Aur:
  • Echipa feminină de spadă (Ana Maria Popescu, Simona Gherman, Simona Pop, Loredana Dinu)

Jocurile Olimpice de la Tokio, 2020:

• Argint:
  • Spadă feminin: Ana Maria Brînză (Popescu)

Numărul mic de sportivi

În ultimii ani, performanțele excepționale ale scrimerilor români au fost obținute cu doar 199 de sportivi legitimați în toată țara, dintre care 122 de băieți și 77 de fete.

România a calificat un singur scrimer la competiția olimpică, și anume pe Mălina Călugăreanu, care s-a clasat pe locul 14 la proba de floretă feminină.

Roxana Scarlat Bîrlădeanu, secretarul general al Federației Române de Scrimă, explică motivele pentru care în România sunt atât de puțini sportivi legitimați în acest sport.

„Bineînțeles că ne-am dori să avem un număr mai mare de sportivi la nivel de seniori, dar, din păcate, cluburile sportive au și ele resurse limitate, astfel încât e destul de greu să menținem în sistemul de sport de performanță mai mulți sportivi-seniori. Gândiți-vă că, după ce își finalizează studiile, majoritatea practică sportul de înaltă performanță până la vârsta de 23-24 de ani, când își încheie studiile universitare. După aceasta, dacă nu sunt selecționați la un club care își permite să le ofere un contract de activitate sportivă, se lasă de scrimă, pentru că au nevoie să își câștige existența. Din păcate, aceasta este o situație care, cel puțin în România, persistă de ani de zile”, spune Roxana Scarlat Bîrlădeanu.

Potrivit acesteia, nu există în prezent un program național de promovare a scrimei, dar federația organizează acțiuni punctuale pentru promovarea acestui sport, în special prin demonstrații de scrimă cu ocazia Săptămânii Europene a Sportului și prin competițiile organizate de cluburile sportive din teritoriu cu diverse ocazii, cum ar fi zilele de 1 iunie și 1 decembrie.

Echipamentul costă 1.500 de euro

Iulian Bițucă, antrenor emerit de sabie și maestru al sportului, omul care a format mulți campioni în sabie, a explicat cât de greu este să faci performanță cu un copil la scrimă în prezent.

„Un echipament costă 1.500 de euro, iar după doi ani, copilul are nevoie de alt echipament, pentru că a crescut. Vorbesc despre copiii care sunt înscriși la cluburile private. Dacă fac performanță, vor fi incluși în loturile naționale de juniori și seniori și li se încheie un contract anual în funcție de valoarea lor. Abonamentul lunar pornește de la 250 de lei la cluburile private”, a detaliat Iulian Bițucă, care activează în prezent la Clubul Sportiv „Mușchetarul” din Iași.

Antrenorul va demara o nouă selecție de copii în luna septembrie și ne dezvăluie o realitate deloc plăcută cu care multe cluburi private de scrimă din România se confruntă. Copiii de 10 ani care vin la clubul său se antrenează timp de cinci ani, iar pe cei mai buni îi transferă la clubul de scrimă finanțat de primăria din Iași, pentru că acolo li se asigură echipamentul și li se acoperă costurile înscrierii în competiții. „Performanța înseamnă cinci-șase antrenamente pe săptămână, de câte două ore fiecare. Dacă ajung la campionatele naționale de juniori și seniori, antrenamentele cresc la cinci ore pe zi. Depinde de fiecare antrenor să facă un copil să iubească scrima, prin modul în care îi vorbește și îi insuflă această pasiune”, încheie antrenorul Iulian Bițucă.

Multe talente se pierd

Antrenorii de scrimă sunt din ce în ce mai puțini în România, iar aceștia își văd de multe ori munca risipită, deoarece tinerii buni la scrimă pleacă la facultate, se angajează, iar talentul lor se pierde.

„Statul nu ne-a mai sprijinit cu echipament pentru scrimă din 2018. Și ca antrenor de scrimă este complicat. Sunt singură pe post și este destul de greu, pentru că trebuie să mă ocup de toate categoriile, de la începători, copii cu vârste de 6-7 ani, până la cei de 19-20 de ani, până pleacă la facultate. Nu avem ce să le oferim aici. Nu este convenabil pentru mine ca profesor, pentru că muncesc cu ei ani de zile, dar nu pot nici să-i opresc din drumul lor”, spune Luminița Nițoi, antrenor de scrimă la Clubul Sportiv Chimia Râmnicu Vâlcea.

Statul nu a scos prea multe posturi de antrenori de scrimă la concurs în ultimii ani, iar din acest motiv, sportivii talentați și pasionați își deschid cluburi private de scrimă. Nu este însă deloc simplu. Pentru acest sport este nevoie de o sală permanentă de antrenamente, dotată cu un aparat pentru antrenamente și o pistă specială, cu o aderență aparte, pe care scrimerii se antrenează, iar costurile se ridică la câteva mii de euro.

Tendință pozitivă

Numărul copiilor care vin să practice scrima este în creștere, dovadă fiind numărul de sportivi legitimați care se înscriu în fiecare an la campionatele naționale. Secretarul general al Federației Române de Scrimă vorbește despre secretul care stă în spatele performanțelor remarcabile ale sportivilor români la competițiile internaționale de scrimă, chiar dacă numărul lor este foarte mic.

„Diferența o face pregătirea centralizată. Acesta este sistemul prin care, ani de-a rândul, au fost create premisele obținerii performanțelor de înalt nivel, respectiv clasările pe podium la campionate europene, mondiale și jocuri olimpice. Având un număr atât de mic de sportivi la nivel de seniori, doar o pregătire comună a celor mai valoroși poate duce la crearea unor echipe puternice care să lupte an de an pentru clasări pe podiumurile internaționale”, dezvăluie Roxana Scarlat Bîrlădeanu.

Potrivit oficialului din Federația Română de Scrimă, forța grupului și continuitatea în pregătire sunt cheia acestor performanțe, iar părinții copiilor care practică acest sport sunt un element important în obținerea acestor rezultate.

„Antrenorii noștri fac eforturi deosebite, iar aceste eforturi au fost susținute de foarte multe ori și de către părinți, deoarece acești copii, până să ajungă la nivel de seniori, trec prin categoriile de cadeți și juniori, cu un calendar competițional internațional foarte costisitor și bogat în competiții, iar părinții au susținut constant, cel puțin în ultimii ani, participarea copiilor în competiții, în etapele de circuite europene sau chiar de cupe mondiale de juniori”, încheie secretarul general al Federației Române de Scrimă.

Se obțin și medalii

Chiar dacă rezultatele la Olimpiada de la Paris nu au fost extraordinare, la competițiile continentale din 2024, sportivii s-au descurcat mai bine.

Echipa masculină de sabie a României a obținut în acest an medaliile de argint, duminică, 23 iunie, la Campionatele Europene de scrimă pentru seniori de la Basel (Elveția), după ce a fost învinsă de Ungaria cu scorul de 45-40 în finală.

În schimb, echipa feminină de floretă s-a clasat pe locul 9. În 2023, la Jocurile Europene, Ilinca Pantiș a obținut argintul la sabie, iar Mălina Călugăreanu a cucerit bronzul la floretă.