DOCUMENT. Guvernul nu va adopta „măsuri de relaxare fiscală”, ci va înăspri regimul fiscal al mediului de afaceri

Actualul regim fiscal ar putea suferi modificări, Executivul anunțând că dorește o „evaluare” a sa așa cum se precizează în Programul de Guvernare al cabinetului condus de Marcel Ciolacu. Dat fiind că exclude varianta relaxării fiscale, deciziile Executivului s-ar putea îndrepta mai degrabă spre înăsprirea taxării. 

Unul dintre argumente vizează faptul că România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. 

În opinia noilor guvernanți, politica fiscal-bugetară viitoare trebuie să anticipeze și să gestioneze, mai ales în conjunctura actuală, riscuri sau situații neprevăzute și să respecte principiul echității. Acest deziderat devine cu atât mai relevant în condițiile unui mediu internațional marcat de mari incertitudini și multiple evoluții potrivnice.

Obiective generale ale noii politici fiscale

„Este necesară o evaluare a regimului fiscal existent prin raportare la realitatea socio-economică care nu a permis dezvoltarea unei clase de mijloc consolidate, dar și o economie vulnerabilă la șocuri, indiferent de natura acestora. O analiză asupra modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii este necesară și ar trebui realizată în parteneriat cu mediul socioeconomic”, se arată în noul Program de guvernare asumat de Cabinetul condus de premierul Marcel Ciolacu.

„Reducerea economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalității pe muncă, mai ales în zona veniturilor mici, trebuie să facă obiectul unei analize în primul an de guvernare”,  se mai precizează în documentul amintit.

Măsurile stabilite în baza analizei se vor aplica predictibil cu un calendar care să nu producă efecte negative asupra mediului antreprenorial.

Principalele măsuri fiscale

Evaluarea, în perioada imediat următoare, a riscurilor ce pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici și bugetari, precum și a eventualelor măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales luând în considerare evoluțiile de pe piețele financiare internaționale și posibilele implicații asupra rating-ului suveran al României. 

Conform documentului guvernamental, „într-o perioadă de profundă instabilitate”:

• Nu sunt recomandabile eventuale măsuri de relaxare fiscală.
• Este necesară cuantificarea explicită a impactului măsurilor fiscale.
• Se impune prezentarea transparentă a ipotezelor pe care se fundamentează proiecția fiscal-bugetară, pentru a putea fi analizate împreună cu instituțiile de specialitate și mediul economic.
• Este necesară creșterea veniturilor fiscale, prin intermediul unei politici fiscale adecvate, ceea ce va reprezenta un factor important în contextul respectării angajamentelor asumate în calendarul consolidării bugetare și al revenirii deficitului bugetar sub pragul de 3% în anul 2024. Importanța creșterii veniturilor fiscale este pusă în evidență și de recomandările FMI în urma consultării cu autoritățile române, incluse în raportul publicat în septembrie 2022.

„Lărgirea bazei de impozitare”

„Având în vedere flexibilitatea limitată de acțiune în privința cheltuielilor, pentru refacerea spațiului fiscal, se recomandă reașezarea stimulentelor fiscale, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administrației fiscale astfel încât sistemul fiscal să devină mai eficient și mai just.

Se impune un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, acestea fiind esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, se arată în Programul de Guvernare.

Măsuri de creștere a colectării

În etapa actuală, reprezentanții Executivului susțin că principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin:

•  Simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală.
• Implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice.

Se vor avea în vedere:

• Adoptarea propunerii legislative privind capitalizarea societăților comerciale.
• Implementarea regimului de emitere și circulație a facturilor, utilizarea caselor de marcat și racordarea acestora la sistemul central informatic al ANAF.
• Transpunerea prevederilor Inițiativei la nivel global privind evitarea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, ceea ce va reduce substanțial evaziunea fiscală.
• Dezvoltarea și consolidarea compartimentului din cadrul ANAF care verifică prețurile de transfer în scopul reducerii substanțiale a acestei practici de evaziune fiscală.
• Orientarea verificărilor, în mod prioritar, către firmele cu cel mai ridicat risc fiscal (cele implicate în evitarea sau evaziunea în plata taxelor).
• Creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic.
• Revizuirea distorsiunilor și lacunelor din legislația fiscală, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării.
• Consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București și dezvoltarea acesteia prin: sprijinirea activă a listării de noi companii, stimularea pieței obligațiunilor inclusiv prin facilități fiscale, pentru creșterea transparenței, accesului la finanțare și performanțelor guvernanței corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație
• Menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat pentru îmbunătățirea transparenței și guvernanței corporative a băncilor de stat.
• Revizuirea/clarificarea rolurilor fondurilor de garantare și contragarantare cu capital de stat, urmărind maximizarea eficienței și eficacității utilizării fondurilor publice, în paralel cu injectarea de capital în economie, îndeosebi a IMM-urilor.
• Susținerea revenirii creditării, în special către sectorul companiilor nefinanciare, prin continuarea programelor de garanții guvernamentale în sectoarele economice prioritare.
• Identificarea surselor și a mecanismelor de finanțare a unor noi măsuri de politici sociale (stoparea declinului demografic, sprijinirea familiilor, stimularea natalității etc.).