Ministerul Finanțelor modifică legislația legată de punctele de lucru. Este eliminat pragul de 5 angajați

Regula de înregistrare a punctelor de lucru va suferi modificări și se va elimina pragul de 5 angajați/ punct de lucru. O altă modificare vizează și impozitul pe venit, care va fi virat la bugetul local unde își desfășoară activitatea angajatul.

Măsurile apar în noul Program de Guvernare 2023 – 2024, fără a se specifica însă și momentul din care vor intra în vigoare. 

Documentul vizează o amplă reformă a finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat, cu câteva directive concrete ce vizează și companiile publice.

Obiective generale ale sistemului fiscal-bugetar

Conform noului Program de Guvernare, sistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluția economiei, astfel încât să faciliteze creșterea economică, prin:

• Creșterea sustenabilității finanțelor publice cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale și eliminarea risipei bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.
• Asanarea economiei reale și crearea condițiilor pentru consolidarea agenților economici performanți.
• Mărirea flexibilității și eficienței bugetului prin perfecționarea întregului proces bugetar.
• Întărirea responsabilității fiscal-bugetare prin rescrierea legilor privind finanțele publice și responsabilitatea fiscal-bugetară.
• Ținerea sub control și reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului.
• Introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investițiile publice în infrastructură și a bugetării verzi pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice și mediu în conformitate cu reglementările adoptate la nivel european.

Obiective specifice ale sistemului fiscal-bugetar

Creșterea eficienței finanțelor publice și îmbunătățirea perspectivelor de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu prin:

• Evaluarea cadrului legislativ și instituțional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale: sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinație specifică, subvenții din bugetele unor instituții din administrația publică centrală;
• Crearea infrastructurii de date statistice pentru analiza impactului transferurilor financiare asupra bugetelor locale și serviciilor publice locale;
• Reformarea sistemului transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale, inclusiv analize de impact și propuneri de modificări legislative.

Modernizarea bugetului prin:

• Simplificarea arhitecturii bugetului, care va fi bazat pe indicatori de performanță prin introducerea unui sistem clar de evaluare a politicilor publice care să ofere în timp un raport calitate/preț care să conducă la optimizarea eficienței și eficacității politicilor propuse;
• Sprijinirea financiară a activităților generatoare de externalizări pozitive (cercetarea, dezvoltarea, eficiența energetică);
• Maximizarea coerenței între politicile de bază ale guvernului și sistemele de planificare bugetară. Se va pune accentul pe bugetarea performanței care să ofere un cadru bugetar adecvat pentru dezvoltarea planurilor strategice sectoriale;
• Un sistem de planificare și programare care să ofere o perspectivă strategică cuprinzătoare, națională, pe termen lung. Un set mai clar de obiective și priorități ale politicii sectoriale și un mod de stabilire a nevoilor bugetare corespunzătoare care să ducă la alocarea resurselor disponibile către domeniile cheie, care să facă distincție între cheltuielile discreționare și nediscreționare și între investițiile și cheltuielile curente pe termen mediu, susținut de indicatori de rezultat sau de indicatori fiabili.

Întărirea guvernanței corporative la companiile de stat în vederea îmbunătățirii performanței acestora prin:

• Îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 111/2016 privind guvernanța corporativă;
• Dezvoltarea ghidului privind aplicarea legislației guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, prin preluarea celor mai bune practici la nivel european, în vederea aderării României la Ghidul OECD privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.
• Revizuirea cadrului legislativ și instituțional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale în ceea ce privește sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinație specifică, subvenții din bugetele unor instituții din administrația publică centrală, în baza următoarelor principii:
• Să nu se creeze obligații în sarcina bugetelor locale fără sursă de finanțare predictibilă și acoperitoare pentru nevoi;
• La fundamentarea necesarului de finanțare, acolo unde sunt aprobate standarde de cost (unități de asistență socio-medicală, cămine pentru vârstnici, centre pentru persoane cu handicap etc.), sumele să fie în concordanță cu numărul de beneficiari;
• Creșterea competitivității agenților economici prin îmbunătățirea cadrului în care aceștia operează, prin reforme structurale ample și susținute, care să stimuleze competitivitatea economiei românești și să accelereze convergența reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.
• Generalizarea regulii de înregistrare a punctelor de lucru, indiferent de număr de angajați.

În acest sens se va elimina pragul de 5 angajați/punct de lucru, impozitul pe venit fiind virat la bugetul local unde își desfășoară activitatea angajatul.

De ce se operează modificările

„Programul de Guvernare anterior a fost construit în condițiile unor estimări de creștere economică susținută și pozitivă, dar ulterior neconfirmată (cel puțin la nivelul anului 2022), fiind nevoie acum de o regândire majoră a perspectivelor și a evoluției în plan economic. Este necesară o analiză prospectivă, care să țină cont de toate oportunitățile create de PNRR dar și provocările viitoare în conjunctură internațională.

Este imperios necesară menținerea obiectivelor deja asumate, punând accent pe identificarea măsurilor necesare adaptării la condițiile actuale și pe implementarea eficientă a acestora, astfel încât să producă efecte pozitive reale în economie”, se arată în noul Program de Guvernare.

În ceea ce privește deficitul bugetar și, în plus, față de conjunctura internațională nefavorabilă, România se confruntă de mai mulți ani cu amenințarea procedurii de deficit excesiv și s-a angajat să ajungă cu deficitul bugetar la circa 3% din PIB în 2024.

„Este o misiune foarte grea în condițiile presiunilor pe buget și ale deteriorării severe a mediului internațional. Atingerea țintelor asumate este condiționată de realizarea unor noi analize fundamentate, atât pe partea de venituri cât și pe partea de cheltuieli bugetare”, se mai arată în documentul guvernamental.

Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară este previzionată a se realiza preponderent pe seama cheltuielilor bugetare dar și prin corelare cu politici care să sprijine creșterea veniturilor fiscale, în caz contrar existând riscul înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pentru anii următori.