Trei feluri de șefi numai buni de evitat

Trei feluri de șefi numai buni de evitat

Toți am trecut prin asta, de oricare parte a organigramei sau a businessului ne-am fi aflat. Toți am întâlnit șeful arogant, nepregătit, speriat, autoritar la modul jignitor.

Când ai de-a face cu un manager dificil, și sarcinile de rutină devin insuportabile. Iar pentru subalternii unui șef, rutina însăși e infernală. Le devine imposibil să rămână motivați.

Ce-i de făcut? În principiul, numai managerul managerului neplăcut știe exact – asta cu o condiție: să fi identificat problema.

Iar primul pas e să îți dai seama cu cine ai de-a face. Brian de Haaf, CEO al companiei Aha!, face un top 3 al celor mai neplăcuți manageri.

“La un moment dat, am lucrat pentru un vicepreședinte care n-avea niciun plan. Zero. Nimic, nicio direcție pentru afacerea în fruntea căreia era. Și, pentru ca nimeni să nu se prindă, făcea multă gălăgie. Lătra ordine la ședințe. În mod constant, echipa lui lucra un proiect tactic. Când oamenii terminau câte ceva, nu era niciodată mulțumit și îi punea să reia totul. Asta înseamnă tone de frustrare și niciun rezultat. Aceștia sunt manageri proști  și sunt o specie aparte.”

Adevărul e că, dacă nu știm din asta din proprie experiență, măcar intuim cu ușurință despre ce vorbește de Haaf. “Șefii nașpa” fac viețile celorlalți mai neplăcute, inclusiv viețile lor. Și nu e vorba doar de calitatea vieții, ci și de eficiență. Când operezi într-un mediu care pocnește de frustrări și nemulțumiri  e imposibil să faci treabă bună.

Top 3 manageri proști – clasamentul unui CEO

  1. “Colecționarul de pietre”

Aici, de Haas îl pune în capul listei pe vicepreședintele de companie despre care povestea mai sus. “Colecționarul de pietre” habar n-are ce caută, dar asta nu-l încetinește, nu-l oprește. Nu merge în nicio direcție, dimpotrivă, face viraje nebunești de la o zi la alta și e neobosit. Își trimite subalternii la destinații niciodată stabilite, deci e o sarcină imposibil de îndeplinit. Dacă îl ai ca șef, n-ai să-l mulțumești niciodată. Orice i-ai pune în față, nu e niciodată ce trebuie: “pietricica” e prea mică, prea mare, prea moale, prea tare, prea strălucitoare, prea mată, ați prins ideea. Dacă l-ai angajat? Poate reușești să ajungi cu el la nevoia de a stabili ținte exacte, precise și măsurabile.

  1. Șeful cu două fețe

Este fundamental duplicitar și un mare maestru al manipulării. Premisa zero: țintește întotdeauna locul 1. Să fie măcar în preajma lui până ajunge să îl înlocuiască. Vorbește în funcție de interlocutor și va spune întotdeauna ce crede că vrea să audă persoana cu care stă de vorbă. Dacă ai un astfel de șef, nu-ți va fi deloc ușor să afli ce naiba vrea. Dacă vorbește cu cinci oameni și cinci oameni își iau notițe, puțin probabil să fie la fel. Cum să te descurci cu el? Fii atent la limbajul non-verbal, acolo o mai greu să te prefaci. Sigur, ar fi grozav dacă ar exista și cineva care să îi spună cât de razna se sucește.

  1. Șeful “plezirist”

E un fel de life-styler care n-are graniță: își fââîie atitudinea de trăirist și la muncă.Are grijă ca nimeni și nimic să nu îi intervină între el și toate cele care îl amuză ori distrează. Dacă trebuie să vorbești lucruri serioase, importante cu el, trebuie să faci slalom printre ieșirile, întâlnirile, prânzurile lui importante, “de întreținere”. E ca un adolescent într-un trup de adult cu funcție de management și cineva trebuie să îi spună că a venit vremea să se facă mare. Oamenii ăștia nu-s neapărat niște oameni răi. Doar se poartă complet aiurea.

Sfatul lui Brian de Haaf? “Ferește-te de șefi demenți! Știu că sună anapoda, pentru că nu e totdeauna posibil. Partea bună e că, de regulă, acești manageri nu rezistă în conducerea organizațiilor mai mult de un an.”