Mâine începe azi. Ce meserii de viitor poți să alegi

Mâine începe azi. Ce meserii de viitor poți să alegi

Climatul se schimbă, datele demografice se modifică și ele iar inovațiile tehnologice transformă definitiv modul în care ne câștigăm existența. În următorii 20 de ani, piața muncii va trece prin schimbări de proporții seismice. Multe dintre meseriile de acum nu vor mai fi necesare, în contextul în care robotizarea și inteligența artificială vor fi din ce în ce mai folosite.

65% dintre elevii de azi vor avea job-uri care încă nu există, ne avertizează un raport publicat de Forumul Economic Mondial. Hai să ne imaginăm împreună cum ar arăta viitorul și ce zone profesionale merită explorate, fie că îți alegi o meserie sau te gândești să începi o afacere.

A început noua revoluție verde, iar deceniile care vin vor schimba lumea nu doar din punct de vedere al interacțiunii cu mediul, cât și în ceea ce privește crearea de joburi aplicate.

Mașinile electrice, hibrid și sistemele de transport public integrate fac parte din soluția pentru viitor, dar sunt doar o parte dintr-o nevoie și mai largă de transformare. Regândirea consumului de energie trebuie să meargă și mai departe decât faptul că mergem la supermarket cu o mașină electrică; trebuie să regândim întregul lanț, inclusiv felul în care avem acces la bunuri și servicii, pe care e bine să ni le aducem cât mai aproape.

Impactul emisiilor de carbon asupra temperaturii globale ne-a convins că, practic, n-avem nicio șansă decât să găsim surse alternative de energie. Iar asta înseamnă o nevoie acută de specialiști care să construiască, dar și să monitorizeze noua infrastructură. Odată devenită funcțională, aceasta va crea mii de joburi care să o susțină.

Meserii de viitor:

  • Eco-home advisor
  • Community waste manager
  • Micro-power generation engineer
  • Fermier urban

Sănătate și servicii sociale la distanță

Îngrijirea la capul patului o fi mai prețuită în profesiile medicale, dar e foarte posibil ca zilele acestui gen de asistență să fie numărate. Pe viitor, va fi posibil să monitorizezi și să tratezi bolnavi fără să fie nevoie să te apropii de ei.

Cu chipuri speciale, se pot face o groază de analize și verificări, iar informațiile ar putea fi transmise printr-un sistem integrat programat să identifice semnalele care pot indica din timp riscurile sau poate chiar ar administra tratamente ușoare, de la distanță.

Dar oamenii nu sunt computere. Să poți să îi convingi să-și schimbe atitudinea față de sistemul de sănătate și să nu mai dea fuga la doctor la primul semn de răceală e un pas uriaș, iar unul dintre primele lucruri necesare e să-i identifici mai întâi pe cei care înțeleg puterea conexiunilor sociale și care să-ți faciliteze schimbarea la scară largă. Ei ar putea funcționa ca niște designeri de sistem sau economiști de comportament care să ajute la schimbarea focusului de la tratare la prevenție.

Dezvoltarea roboticii ar putea conduce la roboți controlați remote de doctori care să poate să pună diagnostice sau să dea cuiva posibilitatea să acceseze specialiști din alte țări. Sau roboți care să asiste chirurgi mai puțin experimentați să execute diverse proceduri atunci când îndrumătorul lor nu poate fi prezent.

Dar ca și computerele, și roboții pot să se strice, așa că spitalele viitorului vor avea nevoie de echipe de ingineri în robotică gata de intervenție.

Meserii de viitor:                   

  • Biolog computational
  • Robotics maintenance engineer
  • Bio-sensor mechanic

Explozia de date

Oricum ar arăta viitorul, el va fi cu siguranță bazat pe schimbul de date. În curând, internetul va fi despre mașini care comunică cu alte mașini, chiar dacă o fac în numele nostru.

În câteva decenii, numărul roboților din casele noastre o să ajungă la cer. Fiecare dintre ei va avea nevoie de o conexiune la internet, iar volumul datelor generate de fiecare casă va depăși volumul pe care îl produce azi o corporație într-un an. Aici apare noua provocare: să creezi tehnologii de internet wireless care să aibă capacitatea să încarce și să gestioneze informația relevantă. Vestea bună e că noua tehnologie va duce la crearea de noi industrii, deci și de joburi noi. Bun venit în lumea jocurilor la birou!

Byron Reeves, cercetător la Stanford University în California crede că jocurile video vor deveni un instrument esențial de business, pentru că au capacitatea de a mapa comportamente concentrate pe soluții – o trăsătură comună pentru multe jocuri video.

Meserii de viitor:

  • Business game designer
  • Inginer de mentenanță pentru roboți casnici
  • Personal data manager
  • Conferențiar virtual

Preferi ceva mai exotic?

Virtual reprezentant: în condițiile în care proprietățile noastre vor avea o preponderență atât de mare în spațiul virtual, o să avem nevoie de cineva care să ne gestioneze prezența online în conformitate cu ceea ce ne dorim, atunci când noi n-o putem face singuri.

Robot trainer: Pentru că vârstnicii vor depinde tot mai mult de roboți care să îi îngrijească, tehnofobia poate fi călcâiul lui Ahile dacă oamenii vor trebui să învețe cum să-i folosească. În schimb, aceste mașini vor trebui să învețe să-și servească stăpânii și e nevoie de cineva care să-i programeze să facă asta.

Creator de organe: De ce să ne mai batem capul căutând donatori de organe când putem dezvolta organe perfect compatibile direct în laboratoare? Avansul cercetărilor în domeniul tehnologiei celulelor stem și al biologiei sintetice oferă speranța că aproape orice parte a corpului ar putea fi fabricată la comandă.

Inginer în modă: Fashionistele eco nu vor vrea să-și încarce noile modele de iBerry cu materiale nereciclabile, cum ar fi bateriile. În schimb, vor prefera gadgeturile care să producă energie din orice mișcare. Versiuni timpurii ale computerelor portabile în haine sunt deja testate, dar pe viitor, designerii vor fi atenți și la aspectele legate de modă ca să poată integra toate device-urile în haine pe care oamenii chiar să vrea să le poarte pe stradă.

GM consultant: Cerealele și animalele modificate genetic îi vor ajuta pe fermieri să devină mai productivi. Cei mai mulți dintre ei vor aprecia o mână de ajutor prin labirintul modificărilor care ar putea fi potrivite pentru terenurile lor.

Institute for the Future, o organizaţie de cercetare independentă care analizează trendurile actuale pentru a afla cum va evolua societatea globală, a făcut un studiu despre schimbările care au început deja să se producă pe piaţa muncii.

Cercetătorii au ajuns la un set de 6 indicatori ai schimbării pentru deceniul următor:

  1. O viaţă mai lungă. Oamenii trăiesc mai mult, iar natalitatea este în scădere, deci populaţia îmbătrâneşte.
  2. Utilaje şi sisteme inteligente. Robotica şi ingineria se dezvoltă rapid, aşa că în viitor multe meserii vor fi preluate de maşini, parţial sau în totalitate.
  3. Lumea datelor. Computerele au evoluat foarte mult şi pot colecta şi procesa date despre orice.
  4. Ecologia new media. Tehnologiile (video, animaţii digitale, jocuri etc.) au creat un nou limbaj de comunicare şi un univers aparte. New media fac posibile platformele de lucru online, construiesc reputaţie şi identitate.
  5. Organizaţii foarte structurate. O nouă generaţie de concepte şi abilităţi de lucru, care ia naştere din domedii precum game design, neuroştiinţe, psihologia fericirii etc.
  6. Conectare globală. Globalizarea favorizează schimburile economice şi integrarea dincolo de granițele statelor. Țările mai slab dezvoltate nu vor mai fi doar furnizoare de talente, ci şi piețe de desfacere, astfel că apare nevoia dezvoltării unor abilităţi de comunicare interculturală.

Pe baza acestor indicatori, a rezultat un set de 10 competenţe pentru meseriile de viitor:

  • Sense-making – capacitatea de a înţelege semnificaţia subiectului discutat şi a altor aspecte complexe care nu pot fi “codate” şi procesate de un calculator.
  • Social intelligence – abilitatea de a te conecta cu ceilalţi într-un mod direct şi profund, de a simţi şi a interacţiona.
  • Novel & adaptive thinking – capacitatea de adaptare la diferite sarcini şi de a găsi soluţii inovatoare.
  • Cross-cultural competency – abilitatea de a lucra în medii culturale diverse.
  • Computational thinking – abilitatea de a traduce vaste cantităţi de date în concepte abstracte şi de a înţelege conexiunile.
  • New media literacy – abilitatea de a dezvolta conţinut pe baza formelor de new media şi de a-l folosi în comunicarea persuasivă.
  • Transdisciplinarity – capacitatea de a înţelege şi a utiliza concepte din discipline diferite.
  • Design mindset – abilitatea de a înţelege sarcinile şi de a adapta procesele de lucru pentru a atinge obiectivele dorite.
  • Cognitive load management – abilitatea de a filtra informaţia în funcţie de importanţa sa şi de a folosi la maxim resursele cognitive.
  • Virtual collaboration – abilitatea de implicare şi de a lucra productiv chiar şi ca membru al unei echipe virtuale.

Acum ai toate datele ca să alegi în ce investești pentru viitor.