Indicele ROBOR, instrumentul care ajută piața bancară să se regleze singură

Indicele ROBOR, instrumentul care ajută piața bancară să se regleze singură

Indicele ROBOR este unul dintre termenii pe care îl cunosc toți românii care au credite. Puțini sunt cei care știu ce este el, dar în mod cert cunosc efectele. Dacă indicele robor crește plătesc rate mai mari la creditele în lei, iar dacă scade vor lăsa mai puțini bani la bancă.

Ce este indicele ROBOR?

Indicele ROBOR este un indicator economic și este acronimul de la Romanian Interbank Offer Rate. Definiția lui spune că este rata dobânzii la care băncile care contribuie la calcularea lui sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei, celorlalte bănci care contribuie. A fost introdus de Banca Națională a României în 1995, dar într-o formă puțin diferită față de modul de calcul de acum. Forma actuală datează din 2010 și odată la 3 sau 6 luni, când se anunță valoarea lui, dă bătăi de cap (sau nu) românilor care au credite în lei. Un scurt isoric al ROBOR în forma actuală arată că statul român a ales acest indice de referință pentru că metoda este folosită la nivel internațional. Guvernul a dat în 2010 Ordonanța de Urgență 50 cu justificarea că în felul acesta protejează populația de eventuale creșteri ale dobânzilor la credite prin decizii unilaterale ale băncilor. În acest moment, un client care își alege un credit în lei cu dobândă variabilă va avea dobândă calculată din indicele ROBOR plus o marjă fixă a băncii. Creditele cu dobândă fixă nu sunt influențate de evoluția ROBOR.

Mai precis, atunci când Banca Națională a României stabilește valoarea ROBOR în funcție de datele pe care le primește la primele 10 bănci care există pe piață. Ca și în cazul persoanelor fizice, există și aici instituții bancare care au prea multe lichidități (bani cash) și altele care au nevoie. Atunci apare împrumutul între bănci, cu dobândă. În situația în care sunt prea puțini bani care circulă în piață, dobânzile cresc.

Cum se calculează ROBOR?

Calculul indicelui ROBOR pare un lucru extrem de complicat pentru cei care nu au cunoștințe de finanțe sau economie. În realitate, se el reprezintă media aritmetică a dobânzilor cotate pentru depozitele celorlalți participanți de către băncile care participă la procesul de calcul, după ce se elimină extremele.

Băncile care participă la calcularea indicelui ROBOR sunt Banca Comercială Intesa Sanpaolo România S.A., Banca Comercială  Română  S.A, BRD  ‐  Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A., CEC Bank S.A., Eximbank S.A., ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România S.A., Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A.

Există echivalente ale ROBOR și în alte țări sau pentru alte valute. Pentru euro avem EURIBOR, LIBOR pentru dolar, franci elvețieni și lira sterlină, WIBOR pentru zlotul polonez, PRIBOR pentru coroana cehă, BUBOR pentru forintul din Ungaria.

Care este dobânda ROBOR?

Ratele de referintă ROBOR se stabilesc pentru 8 scadențe: O/N (overnight), T/N (tomorrow), 1W (1 săptămană), 1M (1 lună), 3M (3 luni), 6M (6 luni), 9M (9 luni) și 12M (12 luni).  Indicele ROBOR se calculează zilnic și are că referintă media aritmetica a cotațiilor de dobandă utilizate de zece bănci selectate de BNR.

De ce crește indicele ROBOR?

Indicele ROBOR este influențat de mai mulți factori. Unul dintre ei este politica monetară a țării. Această acționează asupra ROBOR prin rata dobânzii de politică monetară și rata dobânzii pentru facilitățile de depozite și credite. Aceastea din urmă sunt de fapt ratele la care băncile stabilesc dobânzile în raport cu Banca Națională a României. Un alt aspect de luat în seamă este și modul în care jucătorii de pe piață văd conduita politicii monetare și previziunile pe care le fac legat de aceasta.

În stabilirea cursului ROBOR se iau în seamă și lichiditățile existente pe piață și inflația existentă, dar și previziunile legate de aceasta. Atunci când se preconizează că inflația va crește și indicele ROBOR va avea de suferit, fiind majorat, pe când scăderea inflației duce la reducerea ROBOR.

Nu este de neglijat nici politica fiscală. Relaxarea fiscală duce la creșterea consumului care atrage după ea dobânzi mai mari.

Cum a evoluat ROBORUL?

ROBOR la 3 luni a avut o evoluție deloc liniștită. Dacă pe 20 octombrie 2008 ajungea la maximul de 49,81%, pe 27 septembrie 2016 era la minimum de 0,68%. Fluctuațiile atât de mari au făcut ca media să fie de 5,48% potrivit informațiilor furnizate de Banca Națională a României.

Previziuni ROBOR

În condițiile economice actuale este greu să se facă niște previziuni exacte legate de evoluția indicelui ROBOR. Cert este că băncile nu au niciun interes să influnțeze în vreun fel creșterea sau scăderea lui pentru că, oricare dintre ele, le afectează direct. Atunci când cresc dobânzile la credite sunt obligate să mărească și dobânzile la depozite. Deciziile la nivelul statului sunt cele cu cea mai mare pondere în stabilirea cotei indicelui ROBOR, dar nu trebuie neglijate niște evenimentele care se derulează pe plan internațional.