Hoț sau inovator. Cum să ajungi cel mai bogat om din lume

Hoț sau inovator. Cum să ajungi cel mai bogat om din lume

În copilărie, jocurile lui preferate erau „Risk”, unde scopul era să cucerești lumea, și „Monopoly.” Avea numai 13 ani când a scris primul software pe computerul școlii, iar când a ajuns la liceu, reușea deja, împreună cu niște prieteni, să computerizeze sistemul de plăți, dar și pe cel care coordona programul școlii și distribuția elevilor la cursuri. Evident, Bill Gates a folosit programul în favoarea lui și l-a făcut să-l distribuie “aleatoriu” în clasele cu cele mai multe fete.

În școală, l-a cunoscut pe Paul Allen, prietenul și viitorul lui partener de afaceri. Primul contact cu calculatoarele a fost în Lakeside School din Seattle. O companie locală oferise școlii accesul la un computer, iar tânărul Gates și prietenul lui, Paul Allen, au început să chiulească de la ore ca să petreacă timp în camera calculatorului, fascinați de tehnologia mașinăriei destul de primitive. Munca lor a dat rezultate în scurt timp, când cei doi au făcut 20.000$ cu Traf-O-Data, un program pe care l-au creat ca să măsoare traficul în zona orașului Seattle.

În 1974, s-a înscris la Harvard. Preocupat mai mult de calculatoare și mai puțin de alte obiecte de studiu, asta în cazul fericit în care nu-și petrecea timpul la poker sau jocuri video, nu i-a fost greu să decidă să se lase de școală un an mai târziu, când Allen l-a încurajat să i se alăture și să pornească împreună un business.

În decembrie 1974, când Allen i-a arătat lui Gates un articol despre primul microcomputer din lume, Altair 8800, au simțit oportunitatea și l-au sunat pe producător, MITS, căruia i-au spus că au creat o versiune a limbajului de programare BASIC pentru Altair. Când le-a cerut să-l vadă, Gates și Allen, care de fapt nu scriseseră nimic, au început să lucreze zi și noapte la calculatoarele din Harvard. Cum nu aveau un Altair pe care să lucreze, au fost nevoiți să simuleze pe alte calculatoare, iar când Allen a zburat la Albuquerque ca să testeze programul pe Altair, niciunul dintre ei nu știa dacă va funcționa.

Dar a mers. Gates s-a lăsat de școală și s-a mutat cu Allen în Albuquerque, unde au înființat oficial Microsoft. Ideea s-a dovedit un succes așa că au continuat să dezvolte limbaje de programare software pentru diverse sisteme. MITS și-a dat curând duhul, dar Gates și Allen scriau deja pentru alte start-up-uri, inclusiv Commodore, Apple și Tandy Corp.

Cei doi s-au mutat la Seattle în 1979, iar acolo Microsoft a dat lovitura. În 1980, cei doi au fost abordați de IBM cu propunerea ca Microsoft să scrie BASIC pentru viitorul computer personal IBM PC. Microsoft a creat sistemul de operare PC DOS, pe care l-au livrat celor de la IBM pentru suma de 50.000$. Genialitatea dealului cu IBM, orchestrată de Gates, a fost că, în timp ce IBM primea MS-DOS, Microsoft își rezerva dreptul de a vinde licența și altor producători de computere.

Așa cum a anticipat Gates, după ce IBM și-a lansat computerul personal, alți producători precum Compaq au început să producă PC-uri compatibile, iar piața s-a umplut curând de clone care au decis că e mai ieftin să cumpere MS-DOS gata făcut decât să-și bată capul să facă altele noi. Așa că MS-DOS a devenit sistemul de operare standard în industrie, iar vânzările Microsoft au explodat de la 7$ milioane în 1980,  la 16$ milioane în 1981.

Microsoft a continuat să crească necontrolat până în 1984, când Apple a lansat primul computer Macintosh, cu o interfață mult mai prietenoasă, care amenința supremația MS-DOS. Drept răspuns, Gates anunță că Microsoft dezvoltă Windows. Tot atunci, Gates a scos Microsoft la bursă ca să genereze capital. Succesul răsunător l-a transformat peste noapte într-unul dintre cei mai bogați oameni din țară.

Lansat în 1985, Windows n-a fost tocmai o lovitură Gates. Criticii l-au numit încet și greoi. Nici cei de la Apple n-au fost prea fericiți. Au văzut în Windows o copie a sistemului de operare Macintosh și au dat Microsoft în judecată. Cazul s-a tărăgănat până la mijlocul anilor 1990, când curtea a decis, în cele din urmă, că acuzațiile au fost nefondate.

Între timp, Gates a îmbunătățit Windows. Compania atingea un succes fenomenal, iar Bill, principalul acționar, făcea avere. În 1989, Microsoft a lansat Microsoft Office. Pachetul includea mai multe aplicații precum Microsoft Word și Excel într-un singur sistem compatibil cu toate produsele Microsoft. Succesul avea să ofere companiei un monopol virtual asupra sistemelor de operare pentru computerele personale.

La mijlocul anilor 90, când utilizarea internetului s-a răspândit pe toată planeta cu o viteză uimitoare, Gates s-a concentrat asupra dezvoltării de soluții pentru internet, oferind astfel o nouă direcție companiei care l-a făcut cel mai bogat om de pe planetă.

„În cele din urmă, computerul personal va fi o fereastră spre tot ceea ce-i interesează pe oameni și spre tot ceea ce trebuie să știm.” – Bill Gates

Până în 1993, Windows se vindea deja cam în 1 milion de copii pe lună și se estima că rulează pe aproximativ 85% dintre calculatoarele de pe planetă.

Microsoft și-a consolidat dominația în industrie la mijlocul anilor 1990, când a combinat Windows cu celelalte aplicații în suite, convingându-i pe producători să-și doteze calculatoarele cu aceste programe înainte să le vândă. Strategia a funcționat atât de bine încât în 1999 Microsoft anunța vânzări de 19.7$ miliarde, iar averea personală a lui Gates atingea fabuloasa sumă de 90$ miliarde.

Dar odată cu succesul vin și problemele. Concurența a început să se plângă că Microsoft folosește monopolul sistemelor de operare ca să limiteze dezvoltarea de noi tehnologii, o acuzație pe care Gates o respinge. Totuși, Departamentul de Justiție inițiază un proces antitrust împotriva companiei în 1998.

În noiembrie 1999, curtea decide că Microsoft are într-adevăr un monopol și un sistem de limitare a dezvoltării de noi tehnologii în domeniu. Compania a fost obligată să facă o înțelegere prin care să-și reducă practicile, dar a rămas în atenția acțiunilor antitrust ale Comisiei Europene și a altor contestatari privați.

Bill, soţia sa Melinda şi cei trei copii ai lor locuiesc în Xanadu (2.0). Așa și-au botezat vila de pe malul lacului Washington, construită în mare parte sub pământ, din motive de securitate. În principiu, e genul de loc în care poți să trăiești o viață întreagă fără să-ți lipsească nimic. Are o bibliotecă imensă în care se găsesc volume rare, inclusiv un manuscris din secolul al XV-lea al lui Leonardo da Vinci, cumpărat cu 30,8 milioane de dolari la o licitaţie. Nu-i lipsesc o sală de cinema şi una de sport, o piscină enormă cu sistem audio subacvatic și nenumărate garaje, pentru câteva zeci de mașini. Evident, conacul este un mare loc de joacă pentru miliardar: are un sistem extins de securitate, cu camere ascunse în pereţi, plafoane, copaci şi chiar în pietrele de afară. Peste 100 de electricieni s-au ocupat de sistemul tehnologic, alimentat de zeci de computere şi 52 de kilometri de cabluri de fibră optică.

Unii îl văd drept un vizionar inovator care a declanșat revoluția calculatoarelor. Alții îl consideră un hoț modern, ale cărui tehnici au spulberat concurența în domeniul industriei de software. Indiferent ce spun suporterii sau detractorii lui, puțini pot să conteste faptul că Bill Gates este unul dintre cei mai de succes, dacă nu chiar cel mai de succes antreprenor al secolului 20. În numai 25 de ani, a transformat un proiect de doi oameni într-un colos de miliarde de dolari, care l-a transformat pe parcurs în cel mai bogat om din lume. Și totuși, a reușit asta fără să inventeze tehnologii noi, ci folosindu-le pe cele existente, adaptându-le la nevoile pieței și promovându-le expert.

Pentru prima oară din 1994 încoace, topul Forbes al celor mai bogați americani e condus de altcineva decât Bill Gates. Noul No. 1 este fondatorul Amazon.com, Jeff Bezos, care a distrus recordul lui Gates de 24 de ani în fruntea topului. Bezos este și primul care apare în top cu o avere de peste 100$ miliarde: a atins 160$ miliarde.

Cea mai mare creștere în procente a averii este Jack Dorsey, CEO Twitter și Square. Averea lui a crescut cu 186% față de anul trecut.

Cea mai mare scădere este în dreptul lui George Soros, a cărui avere netă a scăzut de la 23 de miliarde la 8.3. Nu pentru că ar fi sărăcit brusc, ci pentru că la sfârșitul lui 2017 a transferat 18 miliarde în scopuri caritabile către Open Society Foundations.