Ce faci când afacerea ta rămâne fără cash?

Ce faci când afacerea ta rămâne fără cash?

În septembrie anul trecut, tocmai gătea găluște cu crevete împreună cu actrița Liv Tyler, când lui Jamie Oliver îi sună telefonul. Jamie Trevor Oliver, Membru al Imperiului Britanic, chef multimilionar, filantrop și spaima baronilor din industria soft drinks, rămăsese fără bani.

Poate n-ați avut încă ocazia să intrați într-unul dintre restaurantele lui, dar probabil că sunt foarte puțin cei care n-au gustat vreodată o rețetă semnată de Jamie. Fie că îl știți de la televizor, din emisiunile de cooking sau pentru campaniile lui sociale care promovează o alimentație sănătoasă în rândul copiilor, fie că în bucătăriile voastre și-a făcut loc cel puțin o carte de rețete, de câțiva ani încoace numele lui Jamie Oliver nu are nevoie de explicații.

Nici faptul că e dislexic nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii. Și-a început cariera de jos, într-o cafenea, unde a fost remarcat de un post de televiziune care i-a pus în brațe proiectul The Naked Chef, brand cu care Jamie încă mai este asociat, și a ajuns să construiască un imperiu de peste 150 de milioane de lire sterline din restaurante, cărți, emisiuni TV și contracte de endorsement pentru care garanta cu un brand muncit atent timp de 20 de ani.

Ăsta era punctul în care îl găsea pe Jamie telefonul care-l anunța că a rămas fără bani. Mesajul pe care îl primea de la celălalt capăt al firului era brutal și la obiect: lanțul de restaurante pe care compania lui îl dezvoltase agresiv de la un singur punct de pe Ocford în 2008 și care ajunsese să numere 43 de restaurante la sfârșitul lui 2016 era într-un punct critic, la un pas de faliment.

Pur și simplu rămăsesem fără bani cash”, avea să povestească Jamie pentru Financial Times câteva luni mai târziu. “Și nu ne așteptam la asta. Orice afacere ai avea, nu e normal. Ai întâlniri trimestriale, ai întâlniri ale boardului, cei care gestionează aspectele astea trebuie să le gestioneze.” Soluția lui Jamie a fost o infuzie de capital de 7,5 milioane de lire din sursele proprii ca să-și salveze restaurantele, plus încă 5,2 milioane în lunile următoare.

O sumă considerabilă, dar fără de care cele 80,7 milioande de euro pe care restaurantele le acumulaseră în datorii l-ar fi distrus iremediabil. A redus costurile, a închis șase restaurante și lanțul de pizzerii Union Jack, dar fără lichidități nu ar fi putut să iasă din impas.

Chiar dacă nu ești Jamie Oliver, o criză de lichidități poate să îți pună oricând businessul în pericol. Ce faci dacă nu ai la îndemână cele 150 de milioane de lire pe care le numără bucătarul în contul propriu? O soluție poate fi factoringul.

Factoringul este o tranzacție prin care îți poți vinde facturile sau creanțele unei companii financiare, definită ca factor, care colectează apoi plățile de la clienții afacerii tale.

Principalul motiv pentru care companiile aleg factoringul este nevoia de bani lichizi pe care preferă să-i primească pe loc, contra unui comision, în loc să aștepte între 30 și 60 de zile până la scadența clientului. Factoringul le permite companiilor să-și rezolve problemele de cahsflow, ca să-și plătească angajații, să răspundă la nevoile propriilor clienți sau pur și simplu să-și crescă oportunitățile de afaceri.

Cum funcționează factoringul

Atunci când alegi această soluție, factorul (instituția financiară care-ți preia creanțele) îți oferă un anumit procent din valoarea facturii. Creanțele trebuie să fie acceptate și confirmate de clientul tău.

Cu alte cuvinte tu, în calitate de furnizor, livrezi bunuri sau prestezi servicii și transmiți facturile către clientul tău, în calitate de debitor. Apoi, prezinți băncii, în calitate de Factor, toate facturile și documentele de livrare. Factorul te finanțează pentru o parte din valoarea facturilor, conform condițiilor contractului de factoring, iar la scadență, clientul tău face plata către Factor. La final, Factorul îți transferă diferența dintre suma încasată de la clientul tău și suma cu care te-a finanțat.

În funcție de relația contractuală cu factorul, procentul în bani lichizi pe care afacerea îl primește poate să ajungă până la 85-90% din valoarea totală a facturii și să fie plătită în 24 de ore. Perioada standard de acordare este de 12 luni, dar condițiile contractuale diferă mult în funcție de industria în care activezi și de instituția la care apelezi.

Contractul de factoring poate fi o alternativă flexibilă de finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, care de cele mai multe ori nu dispun de garanții materiale pentru a accesa un credit.

Dacă reușeste să convingă o bancă sau altă instituție financiară să-și asume riscul de neplată, clientul factoringului scapă de un stres major: nu va avea niciun fel de probleme în privința încasării contravalorii facturilor sau debitelor.

Piața de factoring crește în România

În România, piața de factoring a crescut cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată cel mai recent studiu derulat de Asociația Română de Factoring (ARF).

În acest an, piața a păstrat trendul de creștere din 2017, în ciuda factorilor care au influențat negativ sectorul economic, cum ar fi reducerea continuă a investițiilor publice, creșterea ratei de referință (care a scumpit, pe termen scurt, costul finanțării), evoluția ratei de schimb, încetinirea consumului populației”, explică Bogdan Roșu, președinte Asociația Română de Factoring.

Cea mai spectaculoasă creștere s-a înregistrat la factoringul de export, de 21%, cu aproape 73 milioane de euro.

În funcție de domenii, categoria FMCG conduce în continuare piața de factoring intern. Pe locul al doilea, în aceeași evaluare, se află companiile din domeniul denumit generic “metale, chimicale, apă, reciclare”, urmate pe locul trei de industria „IT&C”.

Cercetarea ARF a confirmat și faptul că profilul companiilor care accesează factoring s-a păstrat aproximativ neschimbat față de anul trecut. Astfel, 39% sunt firme mari cu cifre de afaceri de peste 50 de miloane de euro, în timp ce companiile din zona IMM au o pondere de 28%.

Informațiile pentru evaluarea pieței de factoring la nivelul celor 6 luni din 2018 au fost furnizate de membrii ARF – Access Financial Services IFN SA, Banca Comercială Română S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A., EximBank, IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank Romania S.A., Patria Bank, Piraeus Bank Romania S.A., Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A., precum si de catre alte instituții financiare non-membre.

Mai multe informații legate de factoring și de activitatea ARF găsiți pe www.asociatiadefactoring.ro.