Tranzacțiile cu acțiuni s-au dublat la începutul lui 2026. Avântul s-a consumat, dar recordul anual este deja asigurat | GRAFICE

Cea mai mare parte a avântului s-a concentrat în primele trei luni ale anului, cu un ianuarie exploziv, după care piața a intrat într-o normalizare pe care luna iunie, până acum, o confirmă.

Lichiditatea spune în principal cât de mult sunt companiile cumpărate și vândute, cât de ușor poate un investitor să intre și să iasă dintr-o poziție și cât de viu este, în fond, interesul pentru piață.

Din această perspectivă, începutul lui 2026 a fost spectaculos. În primele cinci luni, valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe piața principală a urcat la 10,7 mld. lei, de la 5,4 mld. lei în perioada similară din 2025 (plus 98,4%).

Adăugând segmentul AeRO, dedicat companiilor mai mici, totalul tranzacțiilor a sărit de la 5,5 mld. lei la 10,9 mld. lei (plus 98,3%). Cu tot cu oferte, rulajul a crescut de la 5,6 mld. lei la 11,9 mld. lei. Este, așadar, o dublare, însă cifrele absolute ascund și câteva nuanțe.

Avansul, concentrat în primul trimestru

Defalcată pe luni, creșterea arată dinamici distincte. În ianuarie, valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a fost cu 268% mai mare decât în ianuarie 2025, adică de aproape patru ori mai mare.

Pe de altă parte, în februarie avansul a fost de 148%, iar în martie de 132%. Ulterior, interesul pentru acțiuni s-a temperat, aprilie aducând un plus de doar 48%, iar luna mai unul de 24% – creșteri semnificative, dar nu comparabile cu primul trimestru.

Acest trend este ilustrat și de iunie. La jumătatea lunii, valoarea tranzacțiilor ajunsese la circa 862 mil. lei. Dacă proiectăm același ritm pe restul lunii, iunie 2026 va fi în jurul nivelului de 1,5 mld. lei din iunie 2025, adică plat spre ușor pozitiv.

Cu alte cuvinte, dublarea a existat efectiv doar în primele trei luni. Din aprilie, ritmul a coborât vizibil sub acel prag, iar tendința de încetinire a continuat lună de lună, fără excepție.

Un detaliu interesant ține de luna ianuarie, când rulajul cu acțiuni a fost identic indiferent dacă includem sau nu ofertele, semn că avansul a fost organic. Tranzacțiile speciale, care fac diferența dintre 98,3% și 111,6% la nivelul primelor cinci luni, au apărut abia în februarie și martie.

Participare largă, nu sume mari

Pentru a înțelege saltul, merită făcută o comparație cu întregul an precedent. În doar cinci luni din 2026, piața a bifat 70% din toată lichiditatea pe acțiuni a anului 2025. Gradul de acoperire a fost mai mic pe piața AeRO (47,1%) și mai mare pe segmentul principal (70,7%), care domină totalul.

O creștere de o asemenea amploare ridică o întrebare legitimă: a fost vorba despre câteva tranzacții mari ale unor investitori instituționali, sau despre un val larg de participare din partea investitorilor de retail? Datele înclină clar spre a doua variantă.

Numărul de tranzacții – nu valoarea lor, ci pur și simplu câte ordine s-au executat – a crescut cu 64% pe piața principală și cu 60% pe AeRO în primele cinci luni. În același timp, valoarea medie a unei tranzacții a urcat mult mai puțin, cu circa 21%.

Prin urmare, au tranzacționat semnificativ mai mulți investitori, dar și mult mai des, nu doar câțiva cu sume mai mari. Este exact tiparul unei piețe în care intră investitori noi, în special de retail, fenomen confirmat și de declarațiile profesioniștilor pe parcursul ultimului an.

Efectul bazelor de comparație

Este important de subliniat că deși ritmul anual de creștere arată o decelerare graduală, piața nu s-a contractat. Valoarea lunară a tranzacțiilor s-a menținut robustă lună de lună, în toată primăvara, la aproximativ 2,2 mld. lei. Bineînțeles, nici nu îl putem numi un semn pe deplin bun, având în vedere că tranzacțiile sunt generate de euforie, dar și de panică. În schimb, procentul de creștere față de anul trecut a încetinit. De ce?

Cheia încetinirii stă în baza de comparație. Anul 2025 nu a fost uniform, a pornit slab și a accelerat pe parcurs. Ianuarie 2025, de pildă, a fost o lună cu tranzacții modeste pe fondul incertitudinii generate de criza electorală de după anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul lui 2024, așa că orice creștere în ianuarie 2026 arată mult mai bine prin comparație.

De asemenea, pe măsură ce înaintăm în an, comparând luni din 2026 cu luni din 2025 care au arătat o îmbunătățire treptată a lichidității, avansul procentual se subțiază în mod natural. Motivul? Până la alegerile care au urmat în mai 2025, investitorii au revenit în piață, dar cu timiditate, din cauza incertitudinilor politice și fiscale.

Este posibil ca în a doua jumătate din 2026 să apară unele luni chiar pe minus față de anul trecut, dar o astfel de evoluție nu ar fi un semn de prăbușire, ci, de această dată, doar efectul bazei înalte de comparație din toamna anului trecut.

La final de 2025, piața a fost efervescentă pe fondul mai multor factori – rezultatul alegerilor, stabilizarea fiscală, câștiguri mari în sectorul energiei și… FOMO dat de maxime istorice succesive, capitalizare peste 500 mld. lei și mii de investitori noi – astfel că banii ținuți pe margine au reintrat, iar apetitul pentru risc s-a deschis brusc.

Scenariile de lichiditate pentru 2026

Lichiditatea din a doua parte a acestui an va depinde în mare măsură de activitatea investitorilor, care va fi influențată de raportările financiare la șase și la nouă luni, de viitoare și eventuale noi listări, dar mai ales de contextul încă tensionat din punct de vedere politic și economic.

Dacă interesul investitorilor din primele cinci luni s-ar păstra până la finalul anului, adică facem o extrapolare liniară, 2026 s-ar îndrepta spre 26 mld. lei rulați pe acțiuni, față de 15,6 mld. lei în 2025 (plus 68%). Este însă scenariul cel mai puțin probabil, fiindcă presupune că frenezia din primele cinci luni va continua fără nicio temperare, însă exact această ipoteză este contrazisă de trendul de încetinire lună de lună deja observat.

Un scenariu intermediar presupune o temperare doar parțială, adică ritmul lunar scade în cele șapte luni rămase față de primele cinci luni, dar valoarea rămâne cu aproximativ 24% peste nivelul din perioada similară a anului 2025. În acest caz, totalul ar ajunge în jurul a 23 mld. lei (plus 50%). Apetitul pentru acțiuni s-ar menține astfel ridicat, însă fără a mai egala vârful din prima parte a anului.

În schimb, dacă proiectăm decelerarea creșterii din primele cinci luni pe următoarele șapte luni, adică o reducere treptată a creșterii spre zero la finalul anului, totalul ajunge semnificativ mai jos, la aproximativ 21,4 mld. lei (plus 37%). Și mai prudent este scenariul în care lunile rămase doar repetă volumele din 2025, adică nicio creștere anuală, respectiv un total de aproximativ 21 mld. lei (plus 35%).

În cel mai pesimist scenariu, entuziasmul se stinge, iar tranzacțiile din lunile rămase coboară sub nivelul deja ridicat din perioada similară a anului 2025. Chiar și așa, anul tot s-ar încheia mult peste 2025. Dacă, de exemplu, iunie-decembrie 2026 ar fi cu circa 10% sub iunie-decembrie 2025, totalul ar fi în jur de 20 mld. lei (plus 28%). Motivul? Primele cinci luni au acoperit deja singure aproape 70% din rulajul pe tot anul 2025, așa că ar fi nevoie de o prăbușire severă pentru a coborî sub 20% creștere. Practic, indiferent ce aduce a doua jumătate, recordul din 2026 este deja asigurat.

Deocamdată, varianta cu 35% creștere este și cea mai consecventă cu datele. Iunie rulează deja aproape la nivelul lunii corespunzătoare din 2025, iar scenariul de „platou” rămâne plauzibil în ciuda unei baze de comparație ridicate în toamna lui 2025, având în vedere că o eventuală scădere în lunile următoare ar putea fi compensată de o volatilitate ridicată anticipată în continuare și o activitate tradițional mai intensă la finele unui an.

Ca o concluzie, fără catalizator, toamna lui 2026 ar rămâne probabil sub toamna euforică din 2025, arătând scăderi de la an la an. Dacă, în schimb, piața va primi vești cu o puternică încărcătură, pozitivă sau negativă, declinul va fi parțial sau total compensat și va îndrepta lichiditatea spre nivelul de atunci, ceea ce ar putea duce chiar la scenariul unui „platou”.

Rotația dinspre obligațiuni spre acțiuni

Contextul mai larg din ultima perioadă nuanțează și mai mult explozia pe acțiuni. În 2025, motorul lichidității la BVB a fost segmentul de obligațiuni și instrumente cu venit fix, care a ajuns să reprezinte peste 63% din volumul intermediat.

Pentru a finanța deficitul bugetar ridicat, anul trecut statul a inundat piața cu titluri Fidelis de peste 21 mld. lei, aproape o treime din tot ce strânsese programul din 2020 până atunci, iar la acest rulaj s-au adăugat și tranzacțiile din piața secundară. Cu o piață a acțiunilor sufocată de incertitudine și risc de retrogradare a ratingului de țară, obligațiunile au ieșit prin contrast și mai dominante.

În 2026, raportul s-a inversat. Acțiunile au redevenit segmentul dominant, cu mai mult de 60% din piață, în timp ce segmentul obligațiunilor s-a contractat. Practic, exact factorii care au umflat rulajul pe obligațiuni în 2025 s-au inversat după ce teama și-a diminuat intensitatea.

Mai mult decât atât, pe fondul inflației ridicate, o parte din plasamentele în titluri de stat a fost mutată în acțiuni, iar sumele noi de bani au intrat majoritar tot în acțiuni.

Mutarea s-a văzut și în ierarhia caselor de brokeraj, analizată de Termene Business Hub într-un articol anterior. BT Capital Partners și-a consolidat poziția de lider pe toate segmentele și a preluat primul loc pe acțiuni de la Swiss Capital, după ce și-a triplat volumul intermediat pe acest segment.

Casele „străine” au câștigat teren vizibil. Brokerul ceh Wood & Company Financial Services și Raiffeisen Bank International și-au majorat puternic intermedierile pe acțiuni, semn că și capitalul străin a înregistrat un aflux la BVB.

La polul opus, BRD a fost marele perdant, coborând mai multe locuri în clasament pe fondul unei intermedieri semnificativ mai reduse pe obligațiuni, segmentul său de bază. Și la nivelul primilor 10 brokeri se remarcă o dublare pe segmentul de acțiuni.

Perspective pentru restul anului

Datele de până acum permit unele așteptări rezonabile, formulate însă cu prudența cuvenită oricărei prognoze de piață. Cu o certitudine ridicată, 2026 va fi un an record pentru lichiditatea pe acțiuni, dar fără să mențină ritmul amețitor de la început.

Am putea asista la o lichiditate în scădere în unele luni din toamnă. Octombrie și noiembrie 2025 au fost vârfurile anului (noiembrie 1,8 mld. lei; octombrie 1,6 mld. lei), deci sunt cele mai grele baze de comparație. Acesta ar fi însă un efect de bază, nu declin real.

Lichiditatea pe acțiuni ar urma să crească în scenariul de bază cu 35% de la an la an. În jurul lui se întind mai multe ipoteze, de la 28% în varianta pesimistă până la 68% în varianta optimistă. Cert este că, oriunde am ateriza la finalul anului, rezultatul este un plus consistent și un record asigurat.

Într-un mediu în care nici inflația nu va coborî semnificativ, rotația dinspre obligațiuni spre acțiuni pare structurală, așa că acțiunile ar trebui să rămână principalul driver al pieței în restul anului. Clasamentul brokerilor este de așteptat să se mențină aproape neschimbat, cu BT CP în vârf și brokerii „străini” câștigând în continuare cotă de piață.

Totuși, obligațiunile au și ele suport structural – deficitul ține cadența Fidelis ridicată, iar avantajul fiscal (impozitare zero) s-a lărgit după ce a crescut impozitarea câștigurilor din tranzacțiile cu acțiuni – astfel că structura de 60% acțiuni și 40% obligațiuni s-ar putea modifica ușor în favoarea obligațiunilor.

Atât timp cât inflația nu coboară și dobânzile rămân sus, obligațiunile rămân competitive. Când sau dacă BNR începe să taie dobânzile, o parte din bani se vor muta din venit fix spre acțiuni, ceea ce va fi un catalizator pentru o nouă etapă a rotației. Momentul primei reduceri BNR este variabila care merită urmărită.

Un alt catalizator de urmărit pentru lichiditatea pe acțiuni sunt listările viitoare și potențiale. Christian Tour a intrat la tranzacționare pe 22 iunie, Graffiti Plus ar urma să vină la bursă în a douajumătate a acestui an, iar în piață se discută și de alte oferte care așteaptă o fereastră de oportunitate, care, însă, nu este garantată în a doua parte a anului.

Există și câteva riscuri de urmărit în continuare, cum ar fi cele fiscale și politice deja cunoscute ale pieței românești, precum și posibilitatea unei corecții după o perioadă de creșteri ample. Indicele principal BET a urcat cu 46% în 2025, cel mai bun an din 2009 încoace, iar de la începutul acestui an afișează încă un avans de peste 25%.