Decizia CCR care a scos în afara legii interceptările făcute de SRI în dosare penale a fost prevăzută de DNA încă din noiembrie 2013. Cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a Noilor Coduri, Direcţia Naţională Anticorupţie a avertizat că, din cauza exprimării neclare din coduri, interceptările ar putea fi oprite.
„Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi şi care sunt în curs. (…) Interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituţia supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituţie nu este suficient reglementat.”, menţiona DNA într-un punct de vedere legat de intrarea în vigoare a noilor coduri emis pe 30 ianuarie 2014.
În plus, DNA a precizat că a informat şi a cerut Ministerului Justiţiei să vină cu o soluţie încă din noiembrie 2013.
„Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA şi DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiţiei în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea iniţierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupţie. Până în acest moment, Direcţia Naţională Anticorupţie nu a primit un răspuns oficial cu privire la propunerile formulate.”,  încheia DNA punctul de vedere transmis mass-mediei.
Fostul preşedinte al României susţine că o mare parte din vină pentru criza din acest moment este a specialiştilor care au lucrat la noile coduri. El a făcut o listă cu cei care au lucrat la codurile penale şi care ar fi trebuit să le pună în acord cu Constituţia României.
„Am o listuţă cu persoanele cărora trebuie să le mulţumin, cui I se datoarează acest cod: primul responsabil este doamna Alina Bica, e un cod făcut de unm procuror pentru procurori. Tudor Chiuariu a fost alt eminent, Toni Greblă, Sergiu Andon, Alina Gorghiu şi Mircea Andrei”, a declarat fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, la o emisiune televizată.
Ministrul Justiţiei s-a apucat de ordonanţă după motivarea CCR
Culmea, la mai bine de doi ani de atunci, Ministerul Justiţiei a rămas în acelaşi stadiu. Între timp, însă, Curtea Constituţională a decis definitiv că articolul 142 al Codului de procedură penală este neconstituţional. Practic, CCR a decis că interceptările mai pot fi făcute în cadrul dosarelor penale doar de organele judiciare şi poliţişti.
Ministerul Justiţiei a fost informat încă din 16 februarie 2016 despre decizia luată de judecătorii CCR. După 3 săptămâni de la decizie, CCR a motivat hotărârea. De abia acum, însă, executivul a venit cu un proiect legislativ de modificare a codului de procedură penală, care trebuie dezbătut în CSAT, avizat de CSM şi mai apoi aplicat printr-o ordonanţă de urgenţă.
„A trebuit să vedem decizia, să ne uităm în elementele ei de detaliu și numai azi la prânz (n.r-joi) am avut o versiune care putea fi comunicată. Am considerat ca ministru că nu am această obligație și mi-am asumat riscul de a nu o pune în transparenţă decizională, pentru că urmează să primesc aviz de la CSM, deci tehnic vorbind ea mai poate fi modificată și urmează, desigur, să primim și un aviz al CSAT”, a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, după şedinţa de Guvern de joi.
Anomaliile deciziei CCR
Nu toţi judecătorii au fost de acord cu eliminarea SRI-ului din dosarele penale. Doi dintre membrii Curţii Constituţionale au făcut opinie separată.
Judecătorii au precizat că excepţia ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă din moment ce a fost ridicată de inculpaţi care nu au fost interceptaţi în baza articolului invocat. Inculpaţii au fost monitorizaţi în baza vechiului cod penal, dar au ridicat excepţia de neconstituţionalitate pentru articolul 142 din noul Cod Penal.
„Excepția nu are legătură cu soluționarea cauzei. Autorii excepției de neconstituționalitate au fost interceptați în baza prevederilor art. 91¹ și art. 91² din Codul de procedură penală anterior. Printr-o jurisprudență constantă (a se vedea Decizia nr. 26 și Decizia nr. 962 din 25 iunie 2009) instanța de contencios constituțional a respins excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor art. 91¹ și art. 91² din Codul de procedură penală anterior, statuând că aceste sunt în deplin acord cu principiile și valorile constituționale. Autorii excepției de neconstituționalitate nu au fost interceptați în baza prevederilor art. 142 alin. (1) din noul Cod de procedură penală, prevederi care nici nu erau în vigoare la data efectuării interceptărilor, însă au fost declarate neconstituționale.”, se arată în motivarea opiniei separate a deciziei CCR. În plus, judecătorii au motivat decizia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate pe baza unui articol pe care l-au declarat neconstituţional cu o săptămână mai devreme. Este vorba despre articolul 453 lit. f din codul de procedură penală, declarat neconstituţional de CCR în data de 3 martie 2016.
„În ceea ce priveşte hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală”, menţionează judecătorii CCR în motivarea deciziei care interzice SRI-ului să facă supraveghere tehnică în dosare penale. Prin această menţiune, Curtea Constituţională dă liber condamnaţilor definitivi în baza unor dosare lucrate cu Serviciul Român de Informaţii să ceară anularea pedepselor.
Pe 3 martie, însă, CCR preciza: „Prin Decizia pronunțată în ședința din 3 martie 2016, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională.” Cele două decizii sunt, practic, opuse. CCR susţine, pe de-o parte, că cei condamnaţi în baza unor interceptări pot cere revizuirea deciziei, iar pe de altă parte că hotărârile definitive date înaintea deciziilor Curţii nu mai pot fi revizuite. Judecătorii vor decide acum, în instanţe, ce soluţie aplică, având în vedere cele două motivări ale Curţii Constituţionale.

Despre Termene.ro

Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri și evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă și foarte ușor de utilizat. Peste 50.000 de companii au acces zilnic la platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Distribuie mai departe