Statul român se raportează în continuare la antreprenor ca la un inamic care vrea să fugă cu banii lui, spune Răzvan Crișan, co-fondator și CEO al Kané Hospitality Group (ce cuprinde, între altele, cafeneaua M60 și pizzeria Mamizza din București). Lipsa asta de încredere se reflectă în numărul mare de documente pe care autoritățile le cer și în lentoarea acțiunilor menite să sprijine zona privată într-un moment de criză precum cel de acum.

Totuși, Crișan vede și o parte bună a pandemiei: a testat relația dintre business-uri într-un context dificil și le-a dat o bună ocazie să analizeze cu care dintre partenerii din anii „de pace” merită să lucreze în continuare.

Razvan Crisan, Kane Hospitality Group

Sursa foto: Arhiva personală a lui Răzvan Crișan

Termene.ro: Cum s-au transformat localurile din grupul Kané anul ăsta?

Noi suntem acea industrie care a fost practic „interzisă” aproape tot anul. Doar în intervalul 1 septembrie – 15 octombrie am putut funcționa în interior. Numai acest lucru îți spune foarte multe despre anomalia totală prin care a trebuit să trecem.

A fost și este în continuare foarte greu. Anul ăsta, care pare că a avut 500 de luni, ne-a forțat să fim niște antreprenori pur-sânge super-agili. Noi veneam oricum dintr-o etapă de transformare, în care trecuserăm prin destule greutăți. Eram antrenați pentru agilitate și ne-am adaptat destul de repede, pentru că modelul nostru de business înseamnă să construim nu în jurul cărămizilor, ci în jurul echipelor. Și dacă ai o echipă super-motivată de oameni care fac asta din pasiune, toată lumea înțelege că trebuie să ne adaptăm ca să putem continua să ne facem meseria. Asta e cea mai bună chestie care ni s-a întâmplat: momentul ăsta a validat faptul că avem niște colegi extraordinari, care au înțeles că nu vom mai face pe termen scurt ce știm noi să facem mai bine.

 

Termene.ro: Voi ați avut în 2018 vânzări de 5 milioane de lei, ați crescut anul trecut la 8 milioane de lei, iar anul ăsta era prevăzut să ajungeți la 10 milioane. Cum arată cifrele acum?

E dificil de ajuns la 10 milioane. E și această incertitudine care-i sperie pe oameni, și asta e marea provocare. Economia funcționează într-un climat optimist. În momentul în care optimismul dispare din economie, lumea se comportă haotic. E acest fenomen pe care îl vezi și în cifre macro: oamenii au bani, dar, de teamă că nu știu ce se întâmplă mâine, stau cu ei. Și, cum apare o promoție, oamenii se văd cu mulți bani și încep să-și ia.

Cred că vânzările o să scadă cu vreo 20%. O să rămânem profitabili la minim, dar noi eram într-o perioadă din astea de small profits – high investments, pentru că avem un model care să ne permită să creștem exponențial.

 

Termene.ro: Ați avut un proiect social în prima pare a pandemiei. În ce a constat și cât a durat?

De la începutul lui martie până la mijlocul lui iunie am reușit să donăm undeva la 45.000 de porții de mâncare, mult mai mult decât ne-am fi așteptat, și ne-am bucurat că putem să strângem resursele pentru a face asta. De Crăciun vrem să continuăm, într-o formă puțin mai mică. Nevoia s-a mutat de la ajutarea sistemului medical — care era complet depășit și nepregătit, dar care și-a mai organizat resursele între timp — către nevoia de ajuta micii antreprenori.

Granturile pe care statul le acordă sunt bani gândiți pentru primăvară, care încă nu au venit. Mare parte din antreprenorii mici habar n-au ce-i aceea o balanță și cum se manifestă ea și probabil au făcut niște greșeli anul trecut sau acum doi ani, care i-au făcut să nu mai fie eligibili pentru aceste mecanisme de suport. E o penalizare foarte ciudată pentru că n-ai fost un bun contabil. De aceea, focalizarea noastră acum e pe susținerea rețelelor de antreprenori mici, mulți dintre ei parteneri și furnizori de-ai noștri, pentru astfel de inițiative prin care să-i ajutăm să vândă.

 

Termene.ro: Ce-ar trebui să facă statul în continuare, din punctul tău de vedere?

Să renunțe la birocrația asta excesivă și la lentoarea cu care se mișcă. E evident că-s bani publici și că trebuie să avem grijă de ei, așa cum ne cere statul, dar nu e deloc sănătos să te miști în halul ăsta de lent, mai ales că autoritățile au primit nenumărate sugestii legat de cum să facă asta mai repede. Ne arată încă o dată această pandemie că sectorul public nu are încredere în zona privată și că vede în ea un inamic: îl mai ajuți pe cel din privat, dar trebuie să-i pui 5.000 de bariere, 3.000 de formulare; trebuie să te protejezi de ei, cam asta-i atitudinea. Și, când pleci la drum cu mentalitatea asta, o să creezi mii de filtre. Până și acum, în ceasul al 13-lea, în loc ca sectorul public să fie mai agil și mai rapid, a mutat dosarul cu șină electronic. Or n-am rezolvat nimic dacă au digitalizat dosarul: scopul era ca statul român să nu plece de la premisa că majoritatea antreprenorilor sunt aici să fugă cu banii.

Aș vrea să mă refer și la relația dintre business-uri în contextul pandemiei. Ca mulți alții, și noi am avut parteneri față de care am întârziat cu plățile și facturile, în unele cazuri foarte mult. La rândul nostru am avut aceeași problemă, am avut tot felul de parteneri care au zis că plătesc la o anumită dată. Aici a fost un blocaj mare și dureros. Am avut două categorii de parteneri: cei care au pus foarte multă presiune, care parcă trăiau pe o altă planetă și nu vedeau ce ni se întâmplă nouă ca industrie, dar și economiei, precum și parteneri care au fost mega-înțelegători și ne-au zis: „dă-mi câteva procente din ce îmi datorezi acum și restul când poți”, „ține-mă la curent”. E vorba de companii de aceleași dimensiuni, nu zic că cei din a doua categorie erau mari și relaxați și își permiteau mai ușor să facă asta. Evident că plănuim să ieșim din nebunia asta, că o să le plătim tuturor, dar aceștia din urmă vor fi primii oameni cu care vom vrea să continuăm să lucrăm.

 

Termene.ro: Deci, putem spune că pandemia a testat relația dintre business-uri și te-a ajutat să alegi viitorii oameni cu care vei lucra.

Categoric. Când lucrurile merg bine toată lumea vrea să ia parte la o companie. Când lucrurile devin nasoale, rolul administratorului unei companii devine extraordinar: toată lumea își amintește cum îl cheamă.

 

Termene.ro: Care sunt perspectivele pentru perioada următoare?

În vară-toamnă, oamenii s-au întors cu precădere către locurile care lor le plăceau foarte mult. Ni s-a întâmplat și nouă, pentru că în toate proiectele noastre am căutat să creăm relații mai profunde între noi și client, oferindu-le un serviciu mai bun, un produs mai bun. Am simțit că oamenii s-au întors foarte repede către noi. Probabil că business-urile care au apărut pentru că existau trei similare care mergeau vor suferi. Probabil că business-urile foarte contextuale, cum ar fi cantinele de la clădirile de birouri sau cei care au auzit că e mișto să facă și ei un food truck, fără să aibă neapărat ceva bun de făcut, cred că au închis de mult. Dar cei care o făceau pentru că credeau în talentul lor și și-au creat o relație cu audiența vor merge mai departe. Ospitalitatea nu-i doar despre a mânca: e un tip de relaționare umană pe care Zoom și Skype nu ți le oferă și de care vom avea nevoie mai mult decât oricând.

Despre Termene.ro

Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri și evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă și foarte ușor de utilizat. Peste 50.000 de companii au acces zilnic la platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Distribuie mai departe