În 2015, când a început seria de interviuri Antreprenori care inspiră, Florin Roșoga s-a gândit să ofere acces publicului la experiența unor oameni care sunt de obicei greu de abordat. Din cele peste 400 de discuții pe care le-a înregistrat până acum, n-a rămas cu o colecție de sfaturi, ci mai degrabă cu o rețea de idei ce se formează și crește în mintea sa. A împărtășit câteva și cu noi, în mini-interviul de mai jos.

Termene.ro: Cum a început podcastul tău? Pare că-i un maraton pe care l-ai început, într-o vreme în care lumea asta a podcasturilor nu era atât de cool.

Era mai degrabă anti-cool atunci, în 2015. Cam toată lumea care se pricepea la marketing și comunicare spunea că n-are sens, că e o idee proastă să faci un podcast în limba română și că n-o să fie ascultat. Dar am decis într-un final că dacă n-o să asculte nimeni, o să-l fac cum vreau eu și cu asta basta. Bineînțeles, mi-am asumat riscul că o să mă ascult singur. Pe de altă parte, l-am făcut din diverse rațiuni: am realizat că aș putea să dau acces în spațiul public la experiența unor oameni la care altfel e destul de greu să ajungi. Mi s-a părut util, mai ales pentru tinerii antreprenori. Am zis că n-o să fie o tragedie dacă n-o să fac bani din asta, pentru că aveam și alte proiecte și niciodată n-am depins de podcast. Și atunci i-am dat drumul și nu m-am gândit la implicațiile acestea. Nu-i neapărat că a fost foarte inteligent din partea mea. Acum, dacă aș ști ce mă așteaptă, nu știu dacă aș avea energia să fac din nou aceeași chestie. 

Primii ani au fost foarte dificili, pentru că atunci nu erau proiecte similare în română. 

Termene.ro: Când simți că ai câștigat un public?

După vreo doi-trei ani. E drept că m-am folosit și de celelalte proiecte, în esență de blog — pe care-l aveam de dinainte —, de social media, de newsletter, ca să promovez podcastul. Încet-încet au început să se adune toate lucrurile astea și lumea s-a obișnuit. Podcastul meu nu e cel mai vechi, dar multe din celelalte s-au închis sau n-au mai publicat. Am fost activ și insistent, iar lumea, care n-avea foarte multe opțiuni, afla de mine. Prin anul al treilea am văzut că cifrele erau destul de OK. 

Termene.ro: Ai ajuns la peste 400 de interviuri. Cum ajungi la toți oamenii ăștia: o iei cumva din aproape în aproape sau mai degrabă ești tot timpul cu ochii pe ce se-ntâmplă în domeniile astea?

Și, și. Au fost situații în care am mers din aproape în aproape: de multe ori invitații îmi recomandau pe altcineva. Dar au fost și multe abordări la rece, în care omul nu mă știa deloc. Acum mi-e mai ușor, pentru că lumea a cam auzit de podcast, măcar întâmplător. Sunt și oameni după care am stat ani de zile până s-a concretizat un interviu, și alte situații în care nu s-a concretizat nici acum. Probabil că am abordat vreo 700 de oameni până acum. 

Învăț foarte mult din aceste discuții și chiar îmi place, iar asta e foarte important și oamenii simt.

Termene.ro: Ți-ai făcut o listă de învățături importante din perioada asta?

Da și nu. O întrebare pe care o primesc des este: „Care e cel mai bun/prost sfat pe care l-ai primit?”. Nu am un top în sensul ăsta. Cred că dacă aș fi făcut mai puține episoade, 10-20, cred că aș fi putut să extrag. Dar, fiind atât de multe, se creează tot felul de conexiuni în minte: e ca o rețea de idei. La un moment dat, stând de vorbă cu cineva, îți dai seama că ți-a mai zis cineva, din alt domeniu, ceva similar. Realizezi că se repetă aceleași lucruri, într-o formă sau alta, dar observi și diferențe. De exemplu, am avut ocazia să intervievez doi co-fondatori ai unui business. I-am intervievat pentru că fiecare făcuse ulterior și alte proiecte și eu chiar nu știusem că ei la un moment dat se intersectaseră pentru un anumit proiect, unul de succes, de altfel. Unul dintre ei vorbea despre acel proiect ca fiind unul fain, din care a învățat și a fost și dificil, dar a rămas cu sentimente bune. Al doilea vorbea fix invers: nu-și înjura foștii colegi, dar nici nu mai avea mult. Doi oameni, aceeași situație, uite cu ce a rămas fiecare. 

Aș zice că am rămas cu „idei”. 

  1. Nu cred că contează atât de mult cât de bun ești, cât mai degrabă să ai răbdare și să insiști destul de mult, până când vor veni rezultatele. Începi să devii mai bun. 

  2. Să-ți dai voie să greșești. Cred că mai bine decât mine o formulează Eric Lies, în The Lean Startup, care spune asta: „Du-te și greșește, fă-o cât mai repede”. De obicei, la început greșelile se fac la o scară mai mică. După aceea, când vei crește proiectul, vei avea experiența greșelilor din care poți să înveți. E bine să nu te păstrezi într-o bulă, ci să te expui tot timpul. Mi se pare că în cultura noastră există o fugă de eșecuri, lumea pare destul de speriată. 

  3. Educația e foarte importantă, dar cea proprie, cea pe care o urmezi tu. Când eram adolescent m-am despărțit de un prieten și l-am revăzut după aproape 20 de ani. E interesant cum evoluează oamenii după ce nu-i vezi atâta timp. În copilărie eu eram mult în urma lui. Iar despre el toată lumea își imagina că o să ajungă director. Nu a ajuns director. Dar problema e că nu prea poți vorbi cu el, pentru că nu a citit nimic, dar nimic-nimic. Îți dai seama că poți să vorbești cu el despre fotbal, despre bere sau alte distracții, dar nu poți să ai discuții profunde. Nu că nu ar vrea sau că nu l-ar duce mintea, dar n-are partea aia care se modelează din cărți, stând de vorbă cu oameni, uitându-te la niște filme. Sunt lucrurile care se adună în minte. Acum a început și el să descopere dezvoltarea personală și lucrează la asta, dar a pierdut 20 de ani. Apropo de educație, recomand cartea Tarei Westover, Învățare

  4. Cred că e important să începi cât mai devreme, indiferent ce-ai vrea să faci. Important e să o faci, pentru că dacă faci ceva timp de 10 ani, se adună. Una e să începi la 30 de ani și când ajungi 40 deja începe să se adune, dacă ești un pic atent și te educi. Dar dacă ajungi la 50-60 de ani și n-ai făcut nimic, poți să începi ceva, dar în cultura noastră există percepția că lumea s-a terminat atunci. E important să începi devreme și să cunoști oameni din alte medii, să înțelegi cum văd ei lumea și să înveți lucruri noi. 

Termene.ro: Ce s-a schimbat la oamenii cu care stai tu de vorbă în perioada asta? Cum abordează ei lucrurile acum?

Sunt mai multe idei aici. Sper ca oamenii să fie mai atenți la modul în care își folosesc resursele financiare în companie, în proiecte, să aibă un plan de backup, să nu depindă de un singur proiect. Cei care erau online au fost favorizați. Adevărul este că știam cu toții că online-ul va câștiga mai mult teren și că treptat se va digitaliza totul. Numai că n-am fost grăbiți de situație să facem schimbări. Cred că va fi importantă partea asta de educație: asta nu înseamnă să citești zeci de ore pe săptămână, ci să-ți găsești o jumătate de oră sau 20 de minute pe zi, pentru că se adună în 2-3 ani. Uită-te cum se schimbă și lumea. Sunt meserii care vor fi afectate și nu doar din cauza pandemiei. Însă cred că pandemia va accentua trendul ăsta. E bine ca fiecare dintre noi să fim deschiși către a ne reprofila. Poate îți dai seama că n-ai ales bine o facultate la 18 ani și că-ți place altceva. Important e să încerci. Mai bine să eșuezi încercând decât să nu încerci și să te gândești: „cum ar fi fost dacă…?”. Cu timpul o să alegi mai înțelept și n-o să mai alergi după orice. 

Despre Termene.ro

Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri și evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă și foarte ușor de utilizat. Peste 50.000 de companii au acces zilnic la platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Distribuie mai departe