Am discutat cu Dan Bucșa, economist-șef al UniCredit Bank pentru Europa Centrală și de Est, despre lucrurile care l-au surprins în felul în care au reacționat statele și actorii din mediul privat de la începutul pandemiei încoace, despre cum ar putea arăta revenirea în condițiile în care avem vaccinul și despre cum ne-ar putea remodela perioada asta pe termen lung. 

Dan Bucșa are un doctorat în macroeconomie, a predat la Academia de Studii Economice (ASE) și a lucrat în departamentul de modelare și prognoză macroeconomică al Băncii Naționale a României.

Termene.ro: Cum reușești să te recalibrezi în perioada asta complicată? 

Am încercat să-mi creez o rutină, pentru că mersul la serviciu însemna o rutină pe care n-o mai am. Noua rutină e formată din ceva exerciții fizice, fără care cred că mi-aș pierde mințile. Încerc să muncesc mai puțin decât munceam înainte. Nu pot să zic că-mi iese, adică muncesc în continuare în weekenduri, dar în ultimul an am învățat să spun „nu”. A fost destul de șocant pentru cei care nu erau obișnuiți, dar a fost important. Am mai încercat să-mi protejez echipa, pentru că mi se pare că unii din ei au trecut mai greu peste perioada asta. E complicat și pentru cei singuri, și pentru cei cu copii: pentru fiecare este o experiență foarte personală și oamenii reacționează diferit. 

Ce am putut eu să fac a fost ca, atunci când ei nu puteau, să spun eu „nu” în locul lor. 

Termene.ro: Pentru multă lume munca a fost un refugiu în perioada asta și un refugiu destul de periculos, se pare. 

Eu am noroc că-mi place foarte mult ceea ce fac. Pentru că este o situație fără precedent, am avut interesul să citesc ce s-a scris pe tema asta, ce s-a întâmplat în alte pandemii. Firește, reacția politică nu a fost aceeași, n-am avut niciodată restricții de genul ăsta. Dar a fost interesant, pentru că sunt anumite patternuri care se repetă acum din pandemii trecute, în mod clar. Și am putut să vedem de la început că va fi un al doilea val, mai puternic decât primul, că va dura mai mult de trei luni toată problema asta. Am putut să anticipăm că nivelul de conformare la reguli va scădea în mod treptat, pentru că există o anumită oboseală. Firește că am făcut foarte multe greșeli. Mi s-a părut că economiile sunt mai fragile decât au fost de fapt. Nu ne-am așteptat ca guvernele să reacționeze atât de repede cu ajutoare și să existe forma asta de best practices, pe care n-am văzut-o niciodată la nivel guvernamental. 

Termene.ro: Asta era următoarea mea întrebare. Ce te-a surprins la felul în care a reacționat economia? Ai pomenit de reacția statului, mă gândeam să vorbim și despre actorii din zona privată. 

Cel mai frumos lucru care s-a întâmplat a fost solidaritatea. A fost fain să vedem că oamenii pot să fie solidari: firmele care s-au ajutat, oamenii care au donat, oamenii care au încercat să treacă peste problemele administrației și care erau acolo de decenii. E imposibil pentru o administrație ineficientă să devină eficientă într-un moment de criză și nu cred că ne-am așteptat niciunii la asta. 

Apoi a fost faptul că unele firme au rezistat. Și culmea e că sunt mulți antreprenori care poate nu aveau o viziune pe termen lung, dar au fost obligați să vină cu una. Pentru că au fost puși în situația de a renunța la afacere sau a continua. Și, poate pentru prima oară în activitatea lor, au făcut un plan pe mai mult de-un an. 

Din păcate, criza asta a venit prost pentru unele firme care aveau un anumit model: ăsta în care patronul scotea cât de mulți bani putea din firmă, firma avea permanent pierderi, poate că nu și-a plătit tot timpul taxele și impozitele. Și atunci o firmă ca asta nu prea are cum să obțină ajutor nici de la guvern, nu poate să-și ia nici un credit bancar cu garanții, pentru că nu are un istoric de plată bun. Poate că ne învață criza că acest model nu mai este funcțional și nu are cum să fie un model pe termen lung. 

Sper că nu vom mai avea o asemenea criză sanitară în curând, dar cu siguranță crize economice vor mai fi. La urma urmei, această criză sanitară n-a făcut decât să grăbească sfârșitul ciclului economic, care sfârșit oricum venea, fie că se întâmpla în 2020 sau în 2021. Se vedea clar la nivel mondial o încetinire a activității. Iar asta, firește, ne-ar fi influențat și pe noi, fiindcă suntem legați de economia globală.

Reacția guvernamentală, cum ziceam, a fost mai rapidă decât ne așteptam. Și, sper eu, e un început de digitalizare care nu va fi reversat. Ăsta ar putea fi cel mai mare câștig al administrației publice, nu numai în România.

Ultimul lucru pe care aș vrea să-l menționez ar fi că Uniunea Europeană a făcut un mare pas înainte. Și, pentru prima dată, forțată de împrejurări, a acționat într-adevăr repede: de la primele ajutoare la pachetele de ajutor care sunt enorme și care sunt o șansă uriașă pentru România, la cumpărarea vaccinurilor. 

Termene.ro: Cum vezi revenirea pentru perioada următoare? 

Aș spune două lucruri: inegală și neliniară. 

O să încep cu „neliniară”: în primul rând, primul trimestru al anului s-ar putea să fie mai dificil, pentru că sunt restricții care ar putea să rămână în vigoare până prin februarie, cel puțin. Noi credem, de exemplu, că economia Germaniei va încetini în trimestrul acesta față de cel anterior și, cum toți depindem în regiune de Germania, ne va afecta și pe noi, la exporturi mai ales. 

După care, din trimestrul al doilea, sperăm noi, economiile își vor reveni. În mod normal ar trebui să fie o scădere a numărului de cazuri. Țara la care ne uităm pentru comparație este Australia: și ei au avut al doilea val cu două vârfuri, iar al doilea val s-a terminat în ce ar fi la noi sfârșitul lui februarie, dar a scăzut destul de repede. Și, odată ce s-a făcut mai cald, s-a terminat și cu numărul mare de cazuri. Să sperăm că va fi la fel și în Europa. 

Din trimestrul al doilea ar trebui să meargă mai bine activitatea industrială, cel puțin. Și ar trebui să se vadă treptat în consum și în investiții. 

Dacă e să vorbesc despre consum, această criză n-a fost nici pe departe un șoc atât de mare ca cea din 2007-2008 pentru populație, pentru că n-au scăzut prețurile locuințelor foarte mult, nu au scăzut salariile foarte mult, n-a crescut șomajul foarte mult (și pentru că au fost aceste scheme de șomaj tehnic și muncă part-time, ce vor rămâne în vigoare și în 2021). Cu o întârziere de 6 luni de la reluarea creșterii economice, ar trebui să vedem și investițiile private. Până atunci însă probabil că vor mai fi investiții din fonduri europene. Mai avem vreo 3 miliarde rămase din bugetul anterior, care s-a terminat oficial în 2020, dar din care vom putea absorbi bani până prin 2023. Și vin banii noi, din Next Generation EU, și din noul buget european. Mai sunt câteva luni până vor fi adoptate cadrele, după care, până pe la sfârșitul anului, ar trebui să înceapă să vină banii din fondurile astea. 

De obicei, sectorul privat este mult mai rapid și mai eficient în a atrage fonduri decât sectorul de stat.

Vorbind despre sectorul de stat, anul trecut, deși a fost un an de pandemie, au crescut investițiile publice, mai ales cele în infrastructură. Să sperăm că se va menține tendința asta și anul ăsta, și anul viitor. Pentru că bani sigur sunt. 

Din păcate, sunt și sectoare care își vor reveni mai greu: HoReCa, firește, dar și sectorul de servicii culturale, de exemplu, vor fi ceva mai bine sprijinite de stat anul acesta. E destul de târziu pentru unii dintre ei. Menținerea restricțiilor probabil că-i va afecta în continuare și probabil că șomajul în HoReCa va continua să crească. La nivel european, nu ne așteptăm ca acest sector să-și revină înainte de 2023. Sunt diferențe: dacă până în vara lui 2022 reușim să controlăm virusul, prin vaccinare mai ales, cred că vom avea un sezon estival fantastic. Ce ne învață trecutul e că după o astfel de pandemie oamenii vor să consume, vor să cheltuiască, vor să se distreze, și cu siguranță se va întâmpla acest lucru. 

Termene.ro: Ce lucruri crezi că nu vor mai fi la fel, pe termen lung, după momentul ăsta?

În primul rând sper că nu vom mai sta la ghișee foarte mult, iar majoritatea plăților vor fi făcute online. Adică să ajungă și administrația românească în secolul XXI. În al doilea rând sper că proprietarii și administratorii de firme își vor da seama că pornirea asta de a scoate foarte multe dividende și de a scoate mulți bani din firmă este foarte periculos pentru firmă pe termen lung. Deci mă aștept cumva ca firmele din România să fi învățat această lecție: că, dacă doresc să supraviețuiască, trebuie să se gândească mai mult la viitor. Și asta înseamnă să fie puțin mai cumpătați la cheltuieli, să se gândească mai bine la un plan multianual de investiții și așa mai departe. Mulți din ei o fac. Dar dacă ne uităm la România majoritatea firmelor nu o fac. Asta-i speranța mea.

În privința noastră, ca societate, nu cred că vom învăța mare lucru din pandemia asta, pentru că pentru a învăța ar trebui să avem niște mesaje coerente și mi se pare că n-au existat: să ni se explice de ce trebuie să stăm acasă, de ce trebuie să respectăm reguli, și așa mai departe. Era un moment bun să construim societatea, să fim mai responsabili social. Mi se pare că mulți au făcut-o, dar mi se pare că nu suficienți. 

Despre Termene.ro

Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri și evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă și foarte ușor de utilizat. Peste 50.000 de companii au acces zilnic la platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Distribuie mai departe