Având în vedere numeroasele situații în care persoanele pensionate (pentru limita de varstă, pensionare anticipată, pensionare pentru invaliditate etc.) sunt nemulțumite de decizia de pensionare emisă de Casa teritorială de pensii sau de Casa de pensii sectorială pentru:

  • nevalorificarea unor adeverințe ce atestă realizarea unor venituri cu titlu de sporuri, adaosuri, venituri obținute în acord global etc.;
  • neluarea în calcul a unor perioade de cotizare;

Aflandu-se în situația de a contesta decizia de pensionare, vom prezenta în cele ce urmează procedura și câteva considerații generale privind contestarea deciziilor de pensionare.
1. Cum procedăm dacă suntem nemulțumiți de decizia de pensionare comunicată de Casa teritorială de pensii sau de Casa de pensii sectorială?
În cazul în care persoana îndreptățită în obținerea unei anumite categorii de pensie este nemulțumită de conținutul deciziei comunicate, în temeiul art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, aceasta poate contesta decizia de pensionare în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Roman de Informații.
Comisia Centrală de Contestații și comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații sunt organisme de verificare, care examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale și urmăresc aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile publice.
În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plații drepturilor de pensie se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
Pensia poate fi recalculată la cerere prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
Pensionarii pentru limita de varsta care, după data înscrierii la pensie realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei.
2. Este obligatorie contestarea deciziei de pensionare potrivit art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 sau partea se poate îndrepta direct către instanța de judecată?
Potrivit dispozițiilor art. 149 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura administrativă prealabilă obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
Aceasta presupune că, în situația în care contestatorul nu a formulat contestație potrivit art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, ci s-a adresat direct cu contestație către instanța de judecată, tribunalul va admite excepția prematurității invocată fie de partea adversă, fie din oficiu de către instanța și, pe cale de consecință, va respinge ca prematur formulată cererea contestatorului reclamant.
Pe cale de consecință, contestația formulată în temeiul art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 reprezintă o procedură prealabilă obligatorie ce trebuie îndeplinită de către cel caruia i se comunică decizia de pensionare, mai înainte ca acesta să aționeze în instanță Casa teritorială de pensii sau Casa de pensii sectorială care a emis decizia de pensionare.
3. Care este termenul de soluționare a contestației formulate potrivit art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010?
Termenul de soluționare a contestației de către Comisia Centrala de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
4. Cum se procedează la soluționarea contestației formulate potrivit art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010?
Potrivit art. 150 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, în soluționarea contestației, Comisia Centrală de Contestații, respectiv comisia de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații adoptă o hotărâre.
Hotărârea Comisiei Centrale de Contestații, respectiv a comisiei de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații se comunică persoanei în cauză și casei teritoriale de pensii sau casei de pensii sectorială interesată, după caz, în termen de cinci zile de la adoptare.
5. Poate fi atacată hotărârea Comisiei Centrale de Contestații, respectiv a comisiei de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații?
Prevederile art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 stabilesc ca hotărârea Comisiei Centrale de Contestații, respectiv a comisiei de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații dată în soluționarea contestației poate fi atacată la instanța judecatorească competență, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (3) din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1453/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și structura Comisiei centrale de contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, hotărârile comisiei pot fi atacate, potrivit legii, la tribunalul în a carui raza teritorială își are domiciliul reclamantul, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Este important de reținut ca nesoluționarea contestației (în termen de 45 de zile de la data înregistrării acesteia) și necomunicarea în termenul legal (de cinci zile de la adoptare) a hotărârii Comisiei Centrale de Contestații, respectiv a comisiei de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Roman de Informații nu împiedică accesul la justiție.
Cu alte cuvinte, chiar dacă contestatorului nu i-a fost soluționată contestația prin adoptarea unei hotărâri în cele 45 de zile de la data înregistrării acesteia sau nu i-a fost comunicată hotărârea adoptată în termenul legal de cinci zile de la adoptare, acesta are dreptul de a formula o acțiune în instanță.
6.Care sunt cheltuielile de judecată suportate în cazul formulării contestației împotriva unei decizii de pensionare?
Potrivit dispozițiilor art. 157 din Legea nr. 163/2010 cererile în fața oricaror organe sau instanțe, precum și toate actele procedurale în legatură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligații de asigurări sociale (inclusiv contestațiile împotriva deciziilor de pensionare), sunt scutite de taxa de timbru.
Pe cale de consecință, singurele cheltuieli ocazionate de astfel de litigii sunt cele legate de plata onorariului de avocat, în situația în care contestatorul alege să apeleze la servicii juridice de specialitate și nu să se reprezinte singur în fața instanțelor de judecată.
7.Ce fel de venituri se pot valorifica pe calea contestației la decizia de pensionare
a) Venituri cu caracter nepermanent
Pentru valorificarea veniturilor cu caracter nepermanent este necesar să se solicite angajatorului/fostului angajator (chiar și în instanță dacă acesta refuză), o adeverință conformă a Statelor de Plata care atestă „Suma venituri brute deductibile de CAS” precum și rubrica separată cu veniturile nepermanente (ore cumul/plata cu ora) din care nu s-au retinut CAS și, comparând Ștatele de Plată cu cartea de munca și buletinul de calcul al pensiei, se verifică dacă salariile de încadrare și veniturile brute deductibile de CAS coincid.
Dacă „Suma venituri brute deductibile de CAS”, implicit contribuțiile la CAS care sunt trecute în Ștatele de Plată, sunt mai mari decât salariile de încadrare trecute din cartea de munca și respectiv în buletinul de calcul al pensiei de la Casa de Pensii, se poate solicita în fața instanței obligarea casei de pensii la recalcularea drepturilor de pensie în funcție de veniturile menționate în adeverința angajatorului. În acest caz nu este nevoie de efectuarea unei expertize judiciare.
b) Venituri realizate în acord global
În situația în care s-a formulat la casa de pensii o cerere de recalculare a pensiei cu luarea în considerare a veniturilor, inclusiv a celor în acord global, fiind anexată adeverința care atestă realizarea acestor venituri, și pentru care s-a plătit contribuția CAS , act semnat și ștampilat de instituția angajatoare, Casa de pensii este obligată să ia in considerare aceste venituri la calcularea stagiului de cotizare și la stabilirea punctajului de pensie și să emită o nouă decizie de pensionare.
În cazul În care Casa de pensii a respins cererea de recalculare sau nu a formulat un raspuns în termen de 45 zile calendaristice de la momentul depunerii cererii, persoana îndreptățită se poate adresa Tribunalului (Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale) în a cărui circumscripție se află domiciliul contestatorului.
Cu privire la veniturile obținute în acord global Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 privind stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global prin care a statuat:
„Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.”
avocat COLTUC MARIUS VICENȚIU

Despre Termene.ro

Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri și evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă și foarte ușor de utilizat. Peste 50.000 de companii au acces zilnic la platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Distribuie mai departe