Contestația la legea electorală a fost tipul de acțiune cel mai des folosită în ultima săptămână. Potrivit portalului instanțelor de judecată, în numai câteva zile au fost introduse aproape 1300 de contestații la legea electorală, astfel că, în timp ce românii se pregăteau să celebreze miracolul Învierii, politicienii din linia a II-a luau cu asalt instanțele de judecată.
Potrivit dispozițiilor art. 54 al Legii nr. 115 / 2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale, pentru primari și consilieri, atât acceptarea candidaturii cât și respingerea candidaturii de către biroul electoral de circumscripție poate fi contestată de către cetățeni, partide politice, alianțe politice și alianțe electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării candidaturii.
Contestațiile se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală. Hotărârea nu se comunică.
Apelul se depune în termen de 24 de ore de la pronunțare direct la instanța ierarhic superioară și se soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare. Hotărârea este definitivă și se comunică de îndată biroului electoral pentru definitivarea candidaturilor.
Această procedură urgentă, specifică, derogatorie de la dreptul comun, a făcut ca tandemul politician – avocat să fie cel mai întâlnit cuplu de pe holurile instanțelor în perioada Paștelui. Politicienii au sperat că, prin intermediul contestației la legea electorală, își vor înlătura adversarii din cursa pentru obținerea fotoliului de primar sau de consilier.
În multe orașe și municipii, candidații s-au atacat reciproc cu contestații.
Au fost invocate rând pe rând nereguli ale listelor de susținători (semnături date în fals, persoane care apar pe liste de mai multe ori, existența pe liste a unor persoane fictive, necompletarea tuturor rubricilor, etc.), neîndeplinirea pragului minim de susținători, neîndeplinirea condițiilor de formă și fond ale declarațiilor de avere, de interese și de calitate de lucrător sau colaborator al fostei Securități.
Au fost invocate chiar incompatibilități de natură morală deși art. 4 din Legea nr. 115/2015 prevede pentru candidați îndeplinirea a trei condiții pozitive (dreptul de vot, vârsta peste 23 de ani și domiciliul pe teritoriul unității administrativ teritoriale în care urmează să fie aleși) și o condiție negativă (să nu le fi fost interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 pct. 3 din Constituție).
Avocații au întâmpinat dificultăți în a-și motiva cererile datorită faptului că legea este de dată recentă, că sunt primele alegeri locale în care este utilizată și pentru faptul că nu există o practică judiciară cristalizată în acest sens.
Nici magistrații nu s-au simțit prea confortabil dat fiind faptul că au fost introduse multe cereri de abținere. În multe situații, magistrații au precizat de la bun început că sala de judecată nu este tărâm electoral și au solicitat justițiabililor să se limiteze la chestiuni de drept. Aceste precizări au inhibat tentativele celor prezenți de a devia discuția de la cadrul contestației la chestiuni specifice campaniei electorale.
Reprezentanții parchetului au avut o atitudine fermă, liniară – au solicitat respingerea tuturor contestațiilor la legea electorală.
Ca o concluzie generală, listele de susținătorilor celor mai mulți dintre candidați conțin date eronate și sunt susceptibile de a fi fost întocmite parțial prin fals. Cu toate acestea instanțele au respins contestațiile motivat de împrejurarea că existența unor date nereale sau incomplete nu conduce automat la anularea tuturor listelor ci numai a acelora care conțin datele contestate iar în măsura în care pragul electoral este îndeplinit și fără aceste semnături, nu trebuie afectată participarea candidatului la procesul electoral.
Altfel spus, dacă spre exemplu într-un oraș cu 100000 de locuitori, un candidat independent a depus liste cu 3000 de susținători deși pragul minim legal este de 1000 de susținători iar în liste există 1000 de susținători ale căror date au fost incomplet, incorect sau nereal completate, candidatura acestuia va fi acceptată dat fiind faptul că pe liste mai există alți 2000 de susținători cu date și semnături valide, ceea ce este echivalent cu îndeplinirea cerințelor pragului electoral.
Din motivările instanțelor mai aflăm că în lipsa unor plângeri penale și în condițiile procedurii urgente reglementate de Legea 115/2015 nu pot fi analizate contestațiile ce se întemeiază pe suspiciuni de infracțiuni de fals în întocmirea listelor de susținători.
În ceea ce privește inadvertențele dintre declarațiile de avere și situația patrimonială a candidaților precum și între declarațiile de interese și situația profesională a acestora, instanțele au respins contestațiile motivat de împrejurarea că declarațiile au fost date pe propria răspundere, sub sancțiunea art. 326 din Codul penal (falsul în declarații) astfel încât criticile referitoare la aceste aspecte nu cad sub incidența Legii nr. 115/2015.
În ceea ce privește criticile aduse unora dintre candidați cu privire moralitate, la imaginea publică, la conflictul cu legea penală, instanțele au respins și aici contestațiile cu motivarea că, pe de o parte, astfel de cerințe nu se regăsesc printre condițiile legale necesare de îndeplinit de către candidați iar, pe de altă parte, profilul moral al unui candidat nu poate fi analizat într-un cerc atât de restrâns (adică de către membrii biroului electoral și de magistrații care soluționează contestațiile la legea electorală) urmând ca, prin vot, alegătorii să tranșeze și aceste aspecte.
În final, doar aproximativ 0,5% din numărul total de contestații la legea electorală introduse în week-end-ul trecut au fost admise de către instanțe ceea ce ne conduce cu gândul la faptul că, astfel cum este reglementată în prezent, contestația la legea electorală nu reprezintă altceva decât o armă juridică ineficientă, fără tăiș.
Avocat Florin Răican

Despre Termene.ro

Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri și evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă și foarte ușor de utilizat. Peste 50.000 de companii au acces zilnic la platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Distribuie mai departe