Criza e ceva ce ne înspăimântă. Nu se poate să fi trecut prin crizele economice ciclice din ultimii 30 de ani și să nu-ți amintești de scăderea afacerilor, de concedieri, de reduceri de salarii, de șomaj, de reducerea consumului, de falimente.

Criza provocată de pandemie și restricțiile de circulație din primăvara anului trecut au retezat avântul excepțional cu care luase startul economia în 2020. Sectoare întregi s-au văzut practic anihilate de o scădere a cererii fără precedent. Se părea că înfruntăm ”mama tuturor crizelor”.

 

Criza care nu seamănă a criză

Acum, la aproape 1 an distanță, parcă a trecut peste noi un uragan și a spart doar câteva geamuri. Bursa a recuperat prăbușirea din primăvara lui 2020 și este pe creștere.

BET Index 2020-21

 

Piața imobiliară a crescut în plină criză.

Pe parcursul anului 2020 au fost tranzactionate in total 602.805 de imobile, cu 62.625 mai mult fata de 2019, precizeaza ANCPI.

 

Economia României s-a contractat cu 3,9% în 2020. Am fost în recesiune. De unde vine această prosperitate în timpuri de restriște? Răspunsul vine din cantitatea de bani cu care este inundată economia de către Banca Națională și Guvern, prin așa numita relaxare cantitativă (Quantitative Easing).

 

O recesiune vine cu următoarele amenințări:

  • reducerea consumului
  • creșterea șomajului
  • reducerea veniturilor cetățenilor și companiilor

 

Recesiunea economică pune în mișcare un cerc vicios al reducerii cererii, urmată de reducerea consumului, care atrage reducerea ofertei. Acest ciclu se repetă ducând la adâncirea crizei.

Guvernele și băncile centrale au decis ca această criză să fie înfruntată folosind tehnica relaxării cantitative (Quantitative Easing). Băncile centrale din Uniunea Europeană, Japonia, Elveția, Canada, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Sistemul Federal de Rezerve al SUA au decis să-și coordoneze politicile de relaxare cantitativă.

 

Ce este relaxarea cantitativă?

Relaxarea cantitativă (Quantitative Easing) este o metodă neconvențională de răspuns la o criză în desfășurare. Băncile centrale cumpără titluri financiare din piața financiară (obligațiuni guvernamentale și corporative) cu scopul de a reduce rata dobânzii și a mări cantitatea de bani aflată în circulație.

Cumpărarea masivă de titluri din piață are ca efect creșterea prețului titlurilor și scăderea randamentului acestora. Randamentul titlurilor în circulație e fix, iar creșterea prețului cu care un titlu este achiziționat înseamnă de fapt diminuarea venitului care va fi obținut atunci când acesta va fi răscumpărat.

Să luăm ca exemplu o obligațiune cu valoare nominală de 100 de lei și 5% dobândă/an, cu maturitate peste un an, care a fost cumpărată de un fond de investiții cu 100 lei. Să zicem că, din cauza achizițiilor Băncii Centrale, ea poate fi cumpărată acum din piața financiară cu 102 lei. Câștigul s-a redus pentru cumpărător de la 5 lei la 3 lei sau 2,94%.

Constatând reducerea câștigului la titlurile financiare, fondurile mutuale își reorientează achizițiile către acțiuni. De aici creșterea burselor în plină criză economică.

La rândul lor, băncile sunt mai puțin tentate să cumpere titluri și se reorientează către acordarea de credite, care oferă o perspectivă de câștig mai bună. Creditele alimentează consumul și nu îi permit să se prăbușească, ceea ce oprește evoluția cercului vicios despre care vorbeam înainte.

 

Funcționează politicile anticriză?

Acum urmează să verificăm. Chiar este economia României inundată de bani provenind din pachetele de stimulare oferite de Guvern și de politicile de relaxare cantitativă ale Băncii Naționale a României?

La ce ne uităm? Ar trebui să ne uităm la masa monetară în circulație, M2.

Masa monetară în sens restrâns (M1) include numerarul în circulaţie (bancnote şi monede), precum şi depozitele care pot fi imediat convertibile în numerar sau utilizate pentru plăţi prin transfer bancar, denumite depozite overnight.

Masa monetară intermediară (M2) cuprinde masa monetară în sens restrâns (M1), la care se adaugă depozitele cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv şi depozitele rambursabile după notificare la cel mult 3 luni inclusiv.  Discutăm despre bani și active cu grad ridicat de lichiditate.

Conform informațiilor furnizate de Banca Națională a României, masa monetară în circulație, M2, a crescut în 2020 față de 2019 cu 15,3%, în condițiile contractării PIB cu 3,9%. Pentru comparație, în 2019 M2 a crescut cu 10,9% în condițiile creșterii PIB cu 4,1%.

Masa monetară M3

Politica guvernului a dat roade: există lichiditate în piață, veniturile au crescut, dobânzile sunt mici, băncile dau credite, inflația este mică, economia își revine.

Bursa, piața imobliară, criptomonedele, aurul și argintul nu au cum să scadă în condițiile unei lichidități crescute. Toți banii aruncați pe piață trebuie să meargă undeva și ei merg în toate aceste piețe.

Există însă un pericol semnificativ de inflație. Sunt multe care pot merge rău. Situația se poate schimba oricând, dar, pentru moment, trendul este pe creștere, pe recuperare.

 

Dacă ți se par de folos informațiile de pe blogul Termene și vrei să știi când publicăm un articol nou, te poți abona la newsletterul nostru de vineri dimineața.

Vreau să primesc newsletterul

 

Despre Termene.ro

Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri și evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă și foarte ușor de utilizat. Peste 50.000 de companii au acces zilnic la platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Distribuie mai departe