Big Read: Cum s-a rescris topul bancar în România. 25 de ani de ascensiuni și declinuri spectaculoase (II). TIMELINE INTERACTIV

Privind retrospectiv, transformarea topului bancar românesc între 1998 și 2023 seamănă mai degrabă cu un joc de strategie decât cu o simplă creștere liniară. Cine a dominat, cine a dispărut și cine a reintrat în forță? Evoluția ultimului sfert de secol dezvăluie nu doar strategiile liderilor, ci mai ales surprinzătoare repoziționări.

La finalul anilor ’90, peisajul bancar românesc era un amestec de bănci de stat moștenite și ineficiente, instituții private românești fragile și investitori străini curajoși. Băncile străine precum ABN Amro Bank România, Alpha Bank și ING Bank reprezentau avangarda capitalului occidental.

Sectorul era fragmentat: circa 45 de bănci se luptau pentru o piață ce pare nesemnificativă astăzi, activele totale fiind de mai puțin de a 60-a parte din cele peste 800 de miliarde de lei din prezent. Multe dintre numele aflate în topuri atunci au dispărut complet din peisaj, de cele mai multe ori în urma unor mari scandaluri: Banca Dacia Felix, Banca Română de Scont, Banca Internațională a Religiilor.

Perioada 2000-2005 a marcat prima mare restructurare. Activele totale au explodat de peste 5 ori în acest interval, dar numărul băncilor a rămas relativ constant. În această perioadă, BCR își consolida poziția dominantă după ce absorbise activele viabile ale defunctului Bancorex, în timp ce BRD – Groupe Société Générale începea ascensiunea după privatizare.

Un fenomen remarcabil: băncile grecești invadau piața fie prin achiziții, fie prin dezvoltări susținut. A fost cazul Alpha Bank, Piraeus Bank, Emporiki Bank, Eurobank, dar au urmat și alte nume, atrase de potențialul pieței românești.

A urmat, în a doua parte a primului deceniu din noul mileniu, o epocă de aur a creditării.

Banca Comercială Română, proaspăt achiziționată de către grupul austriac Erste, ca parte a celei mai mari tranzacții din Europa Centrală și de Est de la acea vreme, s-a poziționat ca lider detașat de piață. BRD, parte a grupului francez Société Générale și-a consolidat locul al doilea.

Topul era dominat de grupuri austriece, care ocupau, la nivelul anului 2008 trei din primele cinci locuri, pe lângă BCR fiind prezente și Volksbank și Raiffeisen Bank. De altfel, Volksbank România a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase evoluții, crescând de peste 10 ori în doar trei ani. Era perioada când băncile se băteau pe cota de piață oferind credite din ce în ce mai accesibile. Și pentru o bancă grecească era un moment de vârf, Alpha Bank ajungând pe locul cinci din punct de vedere al activelor.

Dar criza financiară globală a lovit dur. Volksbank, care părea de neoprit, a intrat în declin rapid, iar activele sale s-au prăbușit la jumătate, înainte de a dispărea complet prin vânzarea către Banca Transilvania.

Retragerea a fost dramatică și pentru multe dintre numele grecești. Emporiki Bank, ATEbank, Banca Românească (deținută de National Bank of Greece) – toate au dispărut sau au fost vândute. Alpha Bank a supraviețuit dar nu a mai recâștigat niciodată gloria din 2008.

Anii 2010 aduc o nouă rundă de repoziționări, Banca Transilvania depășind pe rând Alpha bank, UniCredit, Raiffeisen, apoi chiar BRD.

De altfel, ascensiunea Băncii Transilvania este cea mai spectaculoasă poveste a sectorului bancar românesc. De la o bancă regională din Cluj în anii ’90 (locul 12 în 1998 după active), a intrat în top 10 în 2005, în top 5 în 2010, iar în ultimii cinci ani a detronat BCR după decenii de dominație și, mai mult, a devenit lider detașat.

Secretul? O combinație de creștere organică agresivă și achiziții strategice: Volksbank (2015), Bancpost (2018), Idea Bank (2022) și OTP Bank România (2024).

Poveștile remarcabile

CEC Bank – Renașterea: După ani de declin și planuri repetate de privatizare, banca de stat și-a găsit o nouă identitate. A urcat pe locul 3 în 2023, cu actve de 83,6 miliarde lei, depășind BRD pentru prima dată în istoria modernă.

ING Bank – Creșterea constantă: De la intrarea timidă în anii ’90, ING a crescut organic până în top 5, fără achiziții majore, bazându-se pe inovație digitală.

BCR – Căderea gigantului: Din lider incontestabil de piață în anii 2000, BCR a pierdut constant teren. Deși rămâne a doua bancă, distanța față de Banca Transilvania continuă să crească.

Dispăruții: Lista băncilor care au dispărut este lungă – ABN Amro, Anglo Romanian Bank, MKB Nextebank, Banca Carpatica, Volksbank, ATE Bank, Emporiki, Bancpost, Banca Românească. Fiecare dispariție reprezintă o poveste de strategie greșită, criză sau consolidare.

Evoluția sistemului bancar văzută prin tranzacții

1. Privatizări și intrarea capitalului străin (1998–2006)
   Statul român a privatizat marile bănci: BRD (Société Générale), BCR (Erste), Banca Agricolă (Raiffeisen), deschizând calea capitalului occidental. Grupuri internaționale au intrat inițial prin achiziția de bănci mici pentru a obține licențe (ex: UniCredit, OTP). Falimentele unor bănci problematice (Bancorex, Bankcoop) au curățat sistemul. Până în 2006, băncile străine dominau topul pieței.
2.  Expansiunea și retragerea băncilor grecești (2000–2023)
   Cinci grupuri elene (ex: Alpha, Eurobank, Piraeus) au ajuns să dețină până la 15% din piață, dar după 2009, criza din Grecia a dus la exituri: Bancpost a fost preluată de BT, Banca Românească de EximBank, Piraeus de J.C. Flowers (rebranduită First Bank). În 2023, Alpha a anunțat fuziunea cu UniCredit, iar capitalul grecesc s-a redus drastic.
3. Ascensiunea Băncii Transilvania (2009–2025)
   BT a crescut prin achiziții strategice: Volksbank (2015), Bancpost (2018), Idea Bank (2021 – redenumită Salt Bank), OTP Bank (2024). A devenit liderul pieței cu ~23% cotă. BT a demonstrat capacitate rapidă de integrare și a dus la creșterea capitalului privat românesc (~35% incluzând băncile de stat).
4. Retragerea unor grupuri internaționale
   După criza financiară, mai multe bănci occidentale au ieșit din România: RBS, Citi (din retail), Millennium, Credit Agricole, Barclays. Motivații: repoziționare strategică, reglementări post-criză și eficientizarea costurilor.
5. Intrarea fondurilor de investiții
   Fonduri precum J.C. Flowers (First Bank) sau Axxess Capital (Patria Bank) au preluat bănci în dificultate sau mici, cu scop de restructurare și exit. BERD și IFC au susținut capitalizarea unor jucători autohtoni, fără a deveni acționari majoritari.

În loc de concluzie: Lecții din evoluția topului

1. Mărimea nu garantează supraviețuirea: Volksbank era în top 3 în 2008, dar astăzi nu mai există, după ce s-a prăbușit sub moștenirea creditelor neperformante
2. Agilitatea bate dimensiunea: Banca Transilvania a demonstrat că o mică bancă locală poate deveni lider
3. Timing-ul contează: Băncile care au cumpărat ieftin după criză au câștigat enorm
4. Identitatea locală are valoare: În era digitalizării, cunoașterea pieței locale rămâne un avantaj