Decizia CCR prin care scoate Serviciul Român de Informaţii din dosarele penale a ridicat mingea la fileu acuzaţilor din marile dosare, care au cerut eliminarea interceptărilor pe care acuzarea le folosea ca probe în faţa judecătorilor. Este vorba despre dosare precum cel al ginerelui lui Traian Băsescu, Radu Pricop, dosarul „Motorina” sau cel în care este judecat Sorin Oprescu, primarul suspendat al Capitalei.
Ginerele fostului preşedinte Băsescu vrea să scape de interceptări
Radu Pricop a cerut eliminarea interceptărilor din dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, pe motiv că ar fi fost realizate de Serviciul Român de Informaţii. Avocat de profesie, Pricop a invocate decizia CCR şi a arătat că interceptările au fost făcute în mod ilegal de SRI, care nu e organ de anchetă. Procurorii au susţinut, însă, altceva.
În aceste condiţii, Radu Pricop a solicitat instanţei să trimită la DNA o adresă prin care a cerut lămuriri legate de instituţia care a realizat supravegherea tehnică. Primul răspuns venit de la DNA a născut mai multe controverse. DNA a precizat că interceptările s-au făcut prin Centrul Naţional de Interceptări din cadrul SRI, dar cu ofiţeri de poliţie judiciară de la DNA.
Apărarea lui Pricop a speculat comunicatul de presă al DNA de la momentul trimiterii în judecată. La finalul documentului, anchetatorii au precizat că. pe parcursul urmăririi penale, au beneficiat de sprijinul Serviciul Român de Informaţii. În plus, preşedintele completului de judecată a identificat în dosar o ordonanţă semnată de procurorul de caz prin care cererea Serviciul Român de Informaţii sprijin pentru punerea în executare a mandatelor de interceptare. Judecătorii au revenit cu o nouă adresă către DNA pentru a lămuri dacă SRI a avut sau nu vreo implicare în supravegherea tehnică. Acest al doilea răspuns este aşteptat de Curtea de Apel până pe 9 mai.
Suspecţii din dosarul „Motorina” cer eliminarea discuţiilor înregistrate de SRI
Judecat în dosarul „Motorina”, Radu Nemeş, liderul reţelei de contrabandă cu combustibil cere eliminarea interceptărilor din dosarul său, interceptări care arată cum funcţiona gruparea protejată de la cel mai înalt nivel, de fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar.
Într-un dosar cu prejudiciu de 56 de milioane de euro cauzat bugetului de stat, Radu Nemeş, extrădat din America, a invocat prin avocaţii săi decizia din 16 februarie a Curţii Constituţionale, care anunţa neconstituţionalitatea realizării de către SRI a interceptărilor din dosarele penale.
La solicitarea apărătorului lui Radu Nemeş au răspuns şi avocaţii celorlalţi inculpaţi, printre care Sorin Blejnar, care au cerut eliminarea volumelor cu interceptări. Judecătorul a anunţat, însă, că se va pronunţa odată cu fondul cauzei.
Primarul prins cu mită nu mai vrea interceptările
Sorin Oprescu, primarul suspendat al Capitalei, prins în flagrant când lua mită pentru a da un contract de la Primăria Bucureşti, a cerut Tribunalului Bucureşti să nu ia în considerare filajele, interceptările telefonice şi ambientale făcute de ofiţerii Serviciului Român de Informaţii. Avocatul lui Sorin Oprescu, Viorel Mocanu, a declarat: „Interceptările reprezintă undeva la 30% din materialul probator pe care se susţine acuzaţia şi nu doar cu privire la Sorin Oprescu, ci şi la ceilalţi acuzaţi din dosar. În sarcina lui Sorin Oprescu vorbim de patru interceptări ambientale care, dacă mă întrebaţi, nu au relevanţă în susţinerea acuzaţiei. Dacă vor fi anulate, cu atât mai bine.”
Decizia CCR care elimină interceptările SRI
Curtea   Constituţională a decis la începutul acestui an ca interceptările să nu mai fie făcute decât de organelle de anchetă, adică procurori şi poliţişti, fără ca ofiţerii SRI să mai poată să facă filaje sau ascultări de telefoane în anchetele penale.
CCR a motivat decizia şi a specificat că Serviciul Român de Informaţii are atribuţii în legătură cu securitatea naţională, nu cu anchetele penale.
„Asa fiind, Curtea conchide că actele îndeplinite de organele prevăzute la art.142 alin.(1) teza a doua din Codul de procedură penală reprezintă procedee probatorii care stau la baza procesului-verbal de consemnare a activităţii de supraveghere tehnică, ce constituie un mijloc de probă. Pentru aceste motive, organele care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmarire penală. Acestea din urmă sunt cele enumerate la art.55 alin.(1) din Codul de procedură penală, respectiv procurorul, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale”, arată CCR în motivarea deciziei.

Despre Termene.ro

Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri și evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă și foarte ușor de utilizat. Peste 50.000 de companii au acces zilnic la platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Distribuie mai departe