Cea mai mare parte a comprimării este efectul puternic al creșterii prețurilor acțiunilor, dividendele mai mici având un rol secundar, conform calculelor realizate de Termene Business Hub pe baza datelor culese de la BVB.
Analiza de față completează materialul despre sumele distribuite de companiile din BET în 2026, care arăta că distribuțiile totale au scăzut de la un an la altul cu circa 7%. La nivelul randamentelor, scăderea este însă mai accentuată.
Trei medii diferite, aceeași direcție
Am calculat randamentul brut al fiecărui dividend ca raport între dividendul brut pe acțiune și prețul de închidere din ziua dinaintea convocării adunării generale, dat fiind că data ex-dividend este stabilită mai târziu în cursul acestui an pentru unele companii.
Pentru a separa dividendul obișnuit de cel special, am împărțit randamentele în trei categorii. O companie intră în media unui tip de dividend dacă l-a distribuit în cel puțin unul dintre cei doi ani, primind 0% în anul fără repartizare. MedLife, care nu distribuie niciodată, este exclusă complet.
Media randamentelor este neponderată, adică fiecare companie cântărește la fel, indiferent de mărimea ei și, implicit, de ponderea în indicele BET sau într-un portofoliu care urmărește componența indicelui.
Pe dividendele cumulate, randamentul mediu a coborât de la 4,84% la 2,31%, respectiv cu 2,53 de puncte procentuale. Randamentul dividendelor ordinare a scăzut de la 4,3% la 2,18%, așadar cu 2,12 puncte. Pentru cele speciale, mai rare și mai mici, a ajuns de la 2,06% la 0,51%, adică s-a redus cu 1,55 de puncte, pe măsură ce tot mai puține companii au mai distribuit suplimentar.
S-a schimbat ierarhia randamentelor
La nivel individual, clasamentul randamentelor variază semnificativ. În 2025, cele mai mari câștiguri veneau de la Fondul Proprietatea, cu peste 14% pe cele două tranșe cumulate, respectiv de la Transelectrica, 8,65%.
Niciunul dintre acești emitenți nu se mai regăsește în vârf în 2026, ba din contră. Fondul Proprietatea nu mai distribuie, propunerea fiind respinsă de acționari, iar Transelectrica scade la 0,53% după ce dividendul, aprobat abia la a doua adunare, a fost tăiat drastic.
În 2026, cele mai mari randamente au venit din cotele de profit distribuite de producătorii de energie controlați de statul român. Nuclearelectrica oferă 5,59%, Hidroelectrica dă 5% pe dividendul ordinar și încă 1,44% pe un dividend suplimentar, iar OMV Petrom 4,52% pe cel de bază și 1,09% pe cel special.
La polul opus, TeraPlast oferă un randament de numai 0,36%, iar Transelectrica urmează îndeaproape cu cei 0,53%. Aquila Part Prod Com are un randament de 0,85%, iar Electrica unul care trece ușor de 1%.
Dividende mai mici, randamente și mai mici
Dacă suma absolută distribuită de marile companii scade cu circa 7% în 2026, randamentul mediu cumulat scade cu peste jumătate. Diferența se explică prin faptul că randamentul are ca numitor prețul, iar prețurile… ei bine, prețurile au crescut mult mai repede decât au scăzut dividendele.
Pentru cele 15 companii prezente în indice în ambii ani – Cris-Tim nu era listată în 2025, Purcari a ieșit din indice în 2026, TeraPlast nu a distribuit în 2025, Premier Energy și Fondul Proprietatea nu distribuie în 2026 – aprecierea medie neponderată a fost de 59,3% între data de referință din 2025 și cea din 2026.
Cifra este remarcabil de apropiată de aprecierea indicelui BET în aceeași perioadă, de aproximativ 60%, ceea ce confirmă robustețea calculului, chiar dacă media este neponderată, iar indicele este ponderat cu capitalizarea.
Cum arată descompunerea scăderii de 2,53 de puncte procentuale a randamentului cumulat? Dacă prețurile ar fi crescut cu 59,3%, iar dividendele ar fi rămas la nivelul din 2025, randamentul mediu ar fi scăzut singur la 3,04%, adică o diminuare de 1,8 puncte provenită exclusiv din aprecierea acțiunilor. Restul, de la 3,04% la 2,31% efectiv, adică 0,73 de puncte, vine din scăderea reală a dividendelor. Prin urmare, circa 71% din comprimarea randamentului mediu se datorează creșterii prețurilor și doar aproximativ 29% dividendelor mai mici.
Cu alte cuvinte, o parte din câștigul investitorului s-a mutat din venit, adică din dividend, în aprecierea capitalului, adică avansul acțiunilor. Un investitor care a păstrat aceleași acțiuni și-a văzut valoarea portofoliului crescând considerabil, în timp ce fluxul de dividende raportat la această valoare mai mare s-a subțiat.
Cele 0,73 de puncte care reflectă dividende mai mici sunt versiunea neponderată a aceleiași realități pe care suma agregată o exprimă ca scădere de 7%. Ambele unghiuri arată același lucru, că distribuțiile s-au redus, dar niciuna nu se deduce din cealaltă, fiindcă una cântărește companiile după mărime, iar cealaltă le tratează egal.
Pe un fundal de profituri în scădere
Comprimarea randamentelor se petrece pe fondul unei profitabilități în scădere a companiilor din indice. Termene Business Hub a arătat că profitul net cumulat al celor 20 de companii din BET a scăzut cu 7,4% în primele nouă luni din 2025, deși afacerile au crescut cu 7%.
Într-o altă analiză am calculat că marja netă medie a coborât de la 18,54% la 15,97% de la un an la altul, iar scăderea profitabilității din 2025 urmează unor scăderi și în 2024 și 2023. Când profiturile scad, iar prețurile cresc, randamentul dividendului se comprimă din ambele direcții simultan.
Estimările din iarnă vs. realitatea din vară
În ianuarie, Termene Business Hub prezenta estimările a doi brokeri privind randamentele dividendelor pentru 2026. Estinvest anticipa o scădere a randamentului mediu brut de la 3,94% în 2025 la 3,19% în 2026, iar Prime Transaction o coborâre de la 5,43% spre aproape 4%.
Direcția s-a confirmat, randamentele au scăzut, dar comparația directă a mediilor nu este perfect posibilă, fiindcă listele brokerilor cuprindeau randamente ale dividendelor de la 16 companii, calculate la prețuri ale cotațiilor din diferite momente și pe estimări de profit. În contrast, calculul de față include 20 de companii, cu prețuri din 2026 și dividendele deja decise.
Estimările brokerilor s-au dovedit corecte în direcție dacă ne uităm punctual la companii. Electrica a fost indicată drept cea mai mare surpriză pozitivă, iar dividendul a confirmat printr-o majorare de 66,7%. Cea mai importantă rezervă privește Fondul Proprietatea, pe care analiștii îl păstrau lider al clasamentului, dar care nu a mai distribuit nimic în 2026, fiind de altfel într-un scenariu pe care proiecțiile din iarnă nu îl puteau anticipa.
Ce îi rămâne investitorului de dividende
Randamentele dividendelor acordate de marile companii din prima ligă bursieră de la București s-au comprimat, dar nu pentru că firmele au devenit brusc zgârcite, ci într-o mică măsură ca urmare a scăderii profiturilor și într-o măsură covârșitoare pentru că acțiunile lor s-au scumpit puternic.
Pentru investitorul care caută randament, mesajul este că nivelul generos de acum câțiva ani nu mai poate fi presupus. Dividendul consistent trebuie căutat selectiv, cu precădere printre producătorii de energie de stat, acolo unde profitul încă îl susține.
Totuși, chiar și în sectorul energetic, presiunea investițiilor în retehnologizare și extindere, plus profiturile aflate în zona maximelor, fac investitorii să se întrebe pentru cât timp se mai poate menține ritmul actual de distribuție.
La randamentul deja subțiat se adaugă și impozitul pe dividende majorat la 16% din acest an, care erodează și el câștigul net.
Pentru cine cumpără astăzi, la prețurile actuale, dividendul a încetat să mai fie motorul investiției, câștigul depinzând tot mai mult de aprecierea capitalului. Dacă profiturile nu țin pasul cu prețurile, așa cum arată primele semne, întrebarea nu mai este cât de mic este sau va ajunge randamentul, ci cât de scumpă este sau a devenit bursa. Sau o parte a acesteia.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
