Esența zilei, 25 februarie. Prețul spot al energiei electrice din România, cel mai scump din Europa. Românii au câștigat 2 miliarde de lei din titlurile de stat
În Articol
- Azi e marți, 25 februarie, iar „Esența zilei” va rezuma știrile importante pentru mediul de afaceri și va oferi și explicații, puncte de vedere legate de evenimentele prezentate. Rubrica editorială va fi actualizată pe parcursul zilei, așa că informația cea mai importantă de la prânz poate să fie pe locul trei sau patru la sfârșitul zilei.
Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.
Ministerul Agriculturii nu abandonează proiectul canalului Siret-Bărăgan
Creditele de angajament prevăzute în acest an pentru infrastructura principală de irigații, inclusiv pentru Canalul Siret-Bărăgan, se ridică la 2,8 miliarde de lei, iar pentru cele 41 de amenajări aflate în lucru mai avem un miliard de euro, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. ‘Trebuie să facem investiții pe infrastructura principală de irigații, acolo unde fermierii au accesat fonduri europene. Avem credite de angajament 2,8 miliarde de lei, pentru noi contracte, inclusiv pentru Siret- Bărăgan, și un miliard de euro pentru cele 41 de amenajări pe care le avem în lucru în momentul de față. Până acum avem reabilitate 1,4 milioane de hectare și complementar am avut o alocare de 500 de milioane de euro din Planul Strategic pentru infrastructura secundară de irigații, prin care încă 680.000 de hectare vor fi reabilitate, cu echipamente cu tot de irigat. Este vorba de un sprijin de 1,5 milioane de euro fără cofinanțare, inclusiv TVA este eligibil’, a subliniat Barbu, anunță Profit.ro.
Ministerul Economiei a efectuat doar 13 plăți în 2024 către firmele care au accesat finanțare prin programele de sprijin al IMM-urilor
Ministerul Economiei a efectuat anul trecut doar 13 plăți către firmele care au accesat trei programe cheie de sprijin pentru IMM-uri, din totalul de 52 de deconturi depuse, a transmis instituția la solicitarea Economedia. Antreprenorii au reclamat anterior că statul întârzie rambursările pentru cele trei programe de finanțare a IMM-urilor, respectiv pentru programele „microindustrializare”, „dezvoltarea activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață” și „accelerarea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii”. Mai înainte, alți antreprenori au reclamat că și programele Femeia Antreprenor și Start-up Nation erau blocate.
Prețul spot al energiei electrice crește din nou peste pragul de 1.000 de lei/MWh în România
Prețul energiei electrice cu livrare în data de 25 februarie a crescut pe piața de la București și a depășit din nou prețul de 1.000 de lei/MWh, potrivit datelor pieței. Este cel mai mare preț din Europa, egal cu cel din Bulgaria. Prețul de pe piața pentru ziua următoare (PZU) al energiei electrice cu livrare în ziua de 25 februarie este, ca medie a zilei, de 1.035 de lei/MWh, potrivit datelor operatorului pieței OPCOM. Prețul este cu aproape 4% mai mare decât cel de azi. Ultima dată când pe piața de la București am avut un preț mediu al PZU de peste 1.000 de lei/MWh, a fost la data de 12 februarie 2025, când prețul a fost de 1.019 de lei/MWh, anunță Economica.net.
A fost blocat proiectul unde gigantul Rheinmetall vrea o fabrică de pulberi de muniție
Exproprierea platformei industriale de sute de hectare a combinatului chimic insolvent Viromet Victoria, hotărâtă de Guvern în decembrie anul trecut în beneficiul proiectului viitoarei fabrici de pulberi pentru muniție pe care vrea să o construiască pe amplasament gigantul german al apărării Rheinmetall, în parteneriat cu compania românească de stat Pirochim Victoria, a fost blocată de instanța de judecată, cel puțin temporar, relevă date analizate de Profit.ro. Suprafața totală vizată pentru expropriere se ridică la aproape 370 de hectare, iar valoarea despăgubirii cuvenite proprietarului a fost estimată oficial la 71,6 milioane lei.
Românii au câștigat 2 miliarde de lei în 2024 din dobânzile la titlurile de stat oferite de Ministerul de Finanțe
Dobânzile încasate de cetățenii care au cumpărat titluri de stat Tezaur și Fidelis au crescut exponențial în ultimii ani, pe fondul avansului substanțial al subscrierilor, precum și ca urmare a ajungerii la scadență a titlurilor din anii anteriori. În 2024, statul a plătit dobânzi de 1,16 miliarde lei în contul programului Tezaur, respectiv de 748,6 milioane de lei în contul programului Fidelis, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor la solicitarea Curs de Guvernare. Astfel, peste 5% din dobânzile plătite anul trecut de la bugetul de stat s-au întors în buzunarele cetățenilor și implicit ale economiei naționale. „Avem două titluri de stat, Tezaur și Fidelis, care ne vor ajuta foarte mult să nu mai avem o expunere externă foarte mare. Lucrurile arată foarte bine, iar principiul meu e că, dacă tot plătim dobânzi de ordinul zecilor de miliarde, de ce să nu plătim aceste dobânzi la cetățenii români?”, a punctat recent ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
Ce solicită furnizorii de energie să se schimbe în noul proiect de OUG care prelungește plafonarea prețurilor
Furnizorii de energie, care vor mai prefinanța încă trei luni schema de prețuri plafonate la energie electrică, solicită amendarea ultimului proiect de act normativ care extinde plafonarea până la 30 iunie. Cer majorararea marjelor reglementate de furnizare, anularea pragului maxim al prețului de decontare a energiei achiziționate, recunoașterea într-o mai mare măsură a costurilor cu dezechilibrele și eliminarea prevederilor ambigue care permit statului să nu dea banii înapoi. Surse din piața de energie spun că furnizorii de energie au trimis deja, în puținul timp pe care l-au avut la dispoziție – de vineri seară până luni seară – observații la Ministerul Energiei pentru amendarea proiectului de act normativ publicat în consultare publică prin care se prelungește cu trei luni mecanismul plafonării prețurilor finale, anunță Economica.net.
Banca centrală a Germaniei, favorabilă modificării pragului privind datoria publică
Bundesbank (BuBa) s-a declarat în favoarea relaxării pragului de îndatorare în Germania, unde datoria publică este scăzută și există o mare nevoie de investiții în infrastructură și apărare, transmite agenția Reuters. „Regulile fiscale obligatorii precum frâna de îndatorare aduc o contribuție majoră la soliditatea finanțelor publice. Cu toate acestea, în principiu, atunci când rata datoriei publice este scăzută, este pe deplin justificată adaptarea limitei datoriei la condițiile în schimbare”, scrie în raportul său lunar banca centrală, care este tradițional conservatoare în ceea ce privește finanțele publice, arată G4Media.ro.